Poveste cu nebune II

Standard

Era vara, cam ora 5:30 dimineata.Ma bucuram ca mai am putin , termin tura de noapte si plec acasa.Vine infirmiera de la Pediatrie, urmata de o mamica ce aveau un bebelus mic in brate.Si-mi spune, abia stapanindu-si rasul, ca mi-a adus o pacienta cu un nou-nascut.Ma mir eu ce sa caute la mine, dar hai sa verific despre ce e vorba.Intreb femeia:

-Ce s-a intamplat,de ce ai venit la spital?

-Am venit cu copilu, ca  cred ca a racit, tuseste si are febra.

Dau sa ma intorc dupa fata din Pediatrie, sa-i spun ca nu tine de mine ci de ele, dar deja plecase.Asa ca iau copilul, sa ma lamuresc si eu ce e cu el.Surpriza! infasurat in carpe nu e nici un copil, ci o papusa! Acu inteleg ce era cu rasul retinut si de ce a tuli-o colega asa repede.Sa-mi lase mie beleaua pe cap…

Tot colegele mai vechi im spun ca o cunosc pe femeie, ca e nebuna.Si ca cele de la Pediatrie, sa nu intre in conflict cu ea , i-au facut jocul, au zis ca da, copilul are febra, dar e foarte mic, trebuie tratat la nou-nascuti.

Ce ma fac eu cu nebuna la sase dimineata? Cui sa o pasez? Si incep sa conversez cu ea.Imi povesteste ca a batut-o fratele, ca are medicamente multe de luat…

-Si ti-ai luat medicamentele?o intreb

-Azi nu le-am luat, ca n-am avut nimic de mancare si mi-a zis doctorul sa nu le iau pe burta goala.Si m-a gonit si fratele de acasa, asa ca am luat copilul si am fugit.Dar daca are febra, am venit cu el la spital…

Ii vorbesc frumos, o incurajez sa se duca acasa, sa-si ia medicamentele si sa se linisteasca.

-Si copilul? ca are febra…

Off, ce naiba fac cu „copilul” acu? Daca-l opresc, maine vine sa-l ceara acasa, daca i-l dau bolnav, nu pleaca…Naspa! Cu copiii de cauciuc nu prea stiu ce sa fac!

Ii zic ca n-are nimic copilul, uite, respira bine, i-a trecut si febra, trebuie sa doarma si el in patutul lui.
Cel mai bine e sa plece acasa si daca maine mai face febra sa vina iar.Se lumineaza la fata cand aude ca e bine „copilul”, ii era teama ca din cauza ei s-a imbolnavit, ca a fost cu el la garla.

-N-am cu ce sa plec acasa, ca n-am nici un ban, m-a adus un domn  ca am facut cu mana la strada si i-am zis ca e copilul bolnav si trebuie sa ajung repede la spital.

Scot 10 lei din geanta, ii dau sa-i ajunga de microbuz(era dintr-o comuna din apropiere) si-i zic sa-si cumpere si niste cornuri din statie, sa manance inainte sa-si ia medicamentele.

-Saru-mana! eu n-am ce sa va dau, dar va rog sa luati pepenele asta, ca si asa nu mai pot sa-l car pana acasa.

Atunci vad si sacosa grea pe care o cara dupa ea…

-De unde ai luat pepenele?

-L-am luat si eu pe fuga de acasa, cand am fugit cu copilul, ca nu puteam sa vin la doctor cu mana goala.

Am mai scos 5 lei si i-am dat, plata pentru pepene.Ca nu putea sa-l mai care amarata inapoi.Si nici eu nu puteam sa primesc „atentii” de la asa un pacient.

A plecat femeia multumita acasa.Si noi am mancat pepene la micul dejun…:))

Anunțuri

17 răspunsuri »

    • Daca ea n-a facut rau nimanui, de ce sa-i facem noi ei rau? mai ales ca ea chiar voia sa fie darnica, voia sa dea un pepene „ciubuc” la doctor.Garda usoara? am deja doua care se pregatesc sa nasca! Dar nu pare nici una nebuna.:)

    • Nici capul meu nu se simte prea bine…Am avut colega careia i-a cazut o mare parte din par instantaneu, in urma unui soc profesional, la un caz deosebit.Cine ajunge la pensie relativ zdravan se poate considera norocos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s