Rural vs. urban

Standard

M-am nascut la oras.Ba chiar la municipiu, ca nu era de nasul meu sa vin pe lume la o maternitate mica, ca cea din Mangalia!Si tot oraseanca am fost pana pe la treizeci si… de ani.

Asa ca am privit lumea de sus, de la inaltimea etajului patru, din balconul intre ale carui gratii mi-am intepenit gatul cand aveam vreo doi ani, de a fost jale mare pana m-au descarcerat. Si cand m-am maritat, de am plecat „la casa mea” tot la etajul patru m-am cocotat, ca inca mai ramasese ceva din patura de ozon si am vrut sa ma invelesc eu cu ea…

Deci stiu foarte bine cum e cu traiul la bloc.E o comunitate fara secrete. Poate ca peretii n-au urechi, dar nici suficient ciment n-au pentru amortizare acustica. Asa ca stiam cand e vecina constipata, cand a baut vecinul prea multa bere, mult peste capacitatea vezicii si cand da fiecare cu aspiratorul sau bate albusuri pentru chec.Stiam si cine a prajit peste si cine a gatit varza cu ciolan.Bine ca nu locuia nimeni deasupra, altfel as fi stiut si cand se consuma momentele de tandrete, dupa balansul lustrei si scartaitul patului.:))

Daca ti-era sete, doar roteai robinetul.Curge putina rugina? Nu-i problema, ai rabdare, ca nu te deshidratezi daca mai astepti doua minute!Vrei sa faci baie? Ori profiti de cele doua ore saptamanale de apa calda de la centrala cartierului si te balacesti cu spume, ori faci dus cu ibricul din oala incalzita pe aragaz.(asta in ultimii ani, nu in vremea copilariei mele, cand caldura si apa calda erau non-stop)

Ti se face pofta la miezul noptii de-o gogoasa calda? Cobori la parter, la non-stopul din statie…Fierbe ciorba si n-ai patrunjel? Doar doi pasi sunt pana in piata, pleci in papucii de casa…

Pana la serviciu ma duceam agale, pe malul marii sau, daca eram in criza de timp, cu taxiul luat tot din fata blocului.Dar oricum, mergeam numai pe asfalt.Si la intoarcere spre casa bagam un shoping mic prin bazar, pe la boutiqe si o escala la cofetarie, sa nu ma duc acasa cu mana goala la copil!…
Acum locuiesc la tara.Bine, nu sunt taran, doar locuiesc departe de oras!Asa scria pe insigna pe care si-a luat-o Sotu’ si pe care o purta cand mergeam pe litoral, la prieteni.:)

Ce e drept, vorba vine”departe de oras”, sunt chiar la iesirea din oras, vara mergem la plimbare pe jos de la noi pana in centrul orasului.Dar, in buletin, se cheama ca sunt locuitor din mediul rural!Ceea ce imi foloseste drept scuza cand vreau sa mananc cartofii prajiti cu mana, nu cu furculita!:)

Strada mea are nume, eticheta si numere, dar n-are asfalt! Cand nu ploua, nu e nici o problema.Cum s-ar mai fi tavalit motanul meu in praful din mijlocul drumului daca era asfaltat?Si cand ploua se cheama ca sunt marginita de doua ape curgatoare:Teleajenul in fundul gradinii si Pariasul Fara Nume, pe la poarta.

N-am nici un supermarket si nici un non-stop langa mine.Piata o fac de la oras, iar painea o luam de la brutarie, paine de-aia adevarata, la cuptor cu lemne.Pana acasa mancam jumatate de paine fierbinte, sa se bucure si siluea mea.:)

Avem apa curenta, dar si sursa proprie, cu hidrofor.Avem curent de la retea, dar si generator pentru cazurile de urgenta. Avem televiune , internet si telefon, gratie Romtelecomului. Avem si masina de gunoi ce ridica saptamanal tomberoanele. Posta vine la timp. Avem chiar si publicatie locala, impartita gratuit, sa fim la curent cu problemele si realizarile obstei. Scoala, gradinita, dispensarul, primaria, toate sunt noi. Bine, primar n-avem inca, ca din vara se tot cearta, sunt incompatibili, suspendati, interimari…ca la Cotroceni.:)

In jurul casei am multa iarba, multi pomi, multe flori. Si multe culori! Daca tot am evadat din cenusiul betoanelor am zis sa ne bucuram de toate culorile naturii.Muzica ambientala nu se opreste niciodata.Ori canta mierla(una pe care o hranim aproape ca pe gaini, sa nu zicem ca n-avem si noi oratanii in curte), ori latra cainii, ori miorlaie motanul, ori bazaie albinele, ori oracaie broastele…Parca e mai bine decat frane si claxoane si muzica de macarale din santierul naval!

Stau si ma legan in balansoar si ma uit cat de fermecator e ciresul inflorit. Caut trifoi cu patru foi in spatele casei si ma cert cu cartita care iar a facut trei musuroaie intre florile mele. Imi beau cafeaua sub pavilion si ma uit cum se zbenguie pestii in Ligheanul Pacific. Ma bucur ca vrabiutele ce au cuib la streasina casei isi invata puii sa zboare. Facem gratar in fiecare week-end fara a mai merge zeci de kilometrii in cautarea unei poienite pe care se ingramadesc 6-7 masini. Ne vin prietenii in vizita si ma bucur sa-i vad mancand zmeura plantata de mine.Sper ca intr-o zi nepotii mei sa bata mingea in gradina si sa se catare in pomii pe care noi i-am plantat…

Poate ca viata la oras e mai comoda. Poate ca nu-i placut sa-ti sparga grindina o tigla. Si nici sa bagi lemne in soba, apoi sa scoti cenusa. E enervant si sa ti se umple tocul pantofului de noroi si sa se ridice praf din drum la fiecare masina…Si netul sa mearga ca ochiul mortului sau sa vina cu cocoloase…

Dar imi place sa fiu taran! Chiar si sa-mi bag unghiile in pamant la smuls de buruieni.Si vreau ca motanul meu sa se tavaleasca in drum, chiar daca apoi se va aseza solemn in fotoliu.Si de opt ani n-am mai facut nici o criza de astm!Cred ca praful din drum si fumul de soba imi priesc.:)

Deci eu nu ma mai intorc la oras!Voi? Unde v-ati dori sa traiti?

Reclame

35 de răspunsuri »

  1. Unele lucruri, abia cand nu le ai iti dai seama ca nici nu-ti trebuiau.Sa inteleg ca vietiesti la tara sau ca esti nostalgica dupa farmecul rural?:))Acum parca mi se strepezesc dintii cand vad blocuri si ma intreb cu groaza cum naiba traiesc unii cocotati in zgarie-nori!

  2. Eu m-as simti real neajutorat intr-un mediu rural. Adica, desigur, daca as trai intr-un conac si as avea o intreaga echipa de servitori, inclusiv gradinar, om de aprovizionare, bucatar, plus sofer, (ca nu imi place sa conduc pe drumuri neasfaltate, sau cum naiba ma intorc de la club daca am consumat alcool), ar mai merge, dar altfel mi-ar fi si frica sa locuiesc eu la tara. Si ar fi si aiurea sa trebuiasca sa ma scol cu 2-3 ore inainte de serviciu pt naveta, indiferent de daca am sofer personal sau nu, ca nu prea vad ce job util social as fi in stare sa indeplinesc eu personal in mediu rural mai aproape de casa. Natura mi se pare de fapt mai OK admirata de departe pt ca am citit ca e cam salbateca din fire, si daca vrei sa o imblanzesti si sa o mentii pt habitat uman cat de cat acceptabil e nevoie de un efort continuu sustinut, care nu prea iti mai lasa timp pt surfat pe net, indiferent de daca te mai ajuta gradinarul si/sau alti sateni voluntari binevoitori din jur…ca doar nu am de gand sa incep sa creez locuri de munca la conacul meu pt tot satul, fiind singur cred as avea nevoie doar vreo 4-5 persoane de serviciu si atata, ca in Romania cred ca merge sa il rogi pe valet sa faca si ceva menaj, chiar daca asa teoretic asta nu sta in atributiile profesionale ale unui valet obisnuit.

    • Ce bine ar fi daca am trai toti in mediul rural dupa viziunea ta!Uneori imi doresc si eu un valet, dar in ziua de azi e greu si sa gasesti un om cu ziua la cules de vie, sapat un sant sau cosit.Toti prefera ajutorul social sau cersitul, nu se prea inghesuie nimeni la munca.Sa mai faca si menaj, sa conduca si masina cand vii de la club, deja e prea mult. nu gasesti in veci asa valet!:))Iar ajutorul vecinilor e pe baza de reciprocitate; azi taie ei lemne la tine, maine culegi tu porumb la ei…:))

  3. Si eu,pana la facultate,tot la 4 :D.Da’ aveam vedere frumoaså,a muntilor. Mangalia mi-amintesc ca mi-a placut,când am fost eu acolo acum nenumarati ani,ca am doar o amintire vaga.
    Hai ca mai era bine la 4 ca n-auzeai pasii vecinului 🙂
    Eu is tot de oras,si daca ai sta unde stau eu,n-ai mai vrea la tara,pare asa,desi in mijlocul orasului 🙂

    • Odata am coborat pana la vecina de sub mine si cat am stat 2 minute de vorba i-am auzit pasii lui fi-miu care invata mergand in jurul mesei.Nu tropaia, doar mergea, dar mie mi se parea ca e o coloana de blindate in mars, mai ca imi venea sa ma duc sa-l leg de scaun!:))Si acum, la casa, mai vine cate o veverita in pod si rostogoleste cate o nuca si mi se zburleste parul de nervi.Sunt convinsa ca sunt si orase care sa-ti stearga nostalgia traiului la tara, dar eu inca nu le-am intalnit.:)

    • In tinerete nici nu mi-ar fi trecut prin cap ca as putea sa fiu „taranca”.Dar odata cu varsta vine si intelepciunea.Comparand acum n-as mai pleca la oras, la poluare, zgomot, ambuteiaje, maidanezi…Eu nu prea cultiv legume, solul e prea pietros si nu renteaza, dar am niste capsune grozave, imi adun zilnic cate un castronel si le mananc proaspete.Am si bancute, si balansoar …:)

  4. Aproape la fel si eu.Dupa 35 de ani de trai la bloc,doar ca 29 la etajul 2 si 6 la etajul 8,de unde nici macar nu m-am uitat in jos de la balcon vreun an 😛 , m-am mutat la tara.Doar ca eu stau chiar la tara,intrun capat de sat,pe o strada unde am doar un vecin in spate,care vine din cand in cand,mai mult vara, si o vecina la vreo 3 case distanta ,care tocmai ce a ramas singura,dupa ce i-au murit si mama si sotul .Restul vin doar in weekend vara.Asa ca la mine, pe langa pasarile cantatoare,seara mai ascult si tipetele cucuvelelor si, daca sunt norocoasa pot chiar sa le admir de aproape 🙂
    Am 2000 m2 sa ma „joc” , sa scormonesc in ei si sa ma bucur de mirosul pamantului si al ierbii, si sa traiesc asa cum mi-am dorit toti cei 35 de ani de trai intre betoane.
    Ador viata la tara si nu m-as mai muta la bloc pentru nimic in lume.Cu toate neajunsurile, ca atunci cand ai copii sunt si din astea.Scoala si gradinita departe, copii mai putini de joaca……
    De la anul vreau sa ma apuc si de crescut pasari, sa nu mai cumpar din comert carne plina de hormoni si antibiotice.

    • Cine e crescut la inaltimea betoanelor stie sa aprecieze cu adevarat farmecul naturii.In prima faza, cand m-am mutat, parca eram cercetator la Animal Planet, ma uitat plina de admiratie cum muncesc furnicile in musuroi, cum cara firimituri(pe care le aduceam eu, ofranda!:)), cum iese cartita din pamant, cum invata puii de randunele sa zboare, cum vin aricii prin gradina…Totul ma fascina.Sa nu mai zic ca as fi vrut sa adun eu toti cainii si pisoii fara stapan.:)Nu aveam flori in curte, asa ca primele rasaduri pe care le-am pus au fost „furate” din …cimitir.:)Si mai am o bucurie:am tricolorul in fata casei, pe un catarg, ceea ce nu puteam la bloc!

      • Eu toate astea le traisem deja , in toate verile petrecute la bunici,in nordul Moldovei,intre dealuri si paduri.Acolo am trait o copilarie de vis,ca in povestirile lui Ion Creanga.
        Iar Tricolorul abia astept si eu sa il pun,dar asta abia la anul,cand vom finaliza gardul:P
        Chiar daca nu ii iubesc pe cei care conduc aceasta tara si as pleca oricand s-ar ivi o ocazie, sunt chiar mandra ca sunt romanca si ca am o tara atat de frumoasa.

  5. Tot la tara as vrea dar aproape de oras. Macar o gradina si cateva gaini as fi in stare sa cresc. Mi-au placut animalele tot timpul si pe tot ce am pus mana ca animal a trait mult si sanatos. Mi-ar placea si cand ajung de la munca sa am cu ce sa ma relaxez, nu doar cu uitatul la tv si internet, ca de prostesti si de la astea.

    • Eu stau chiar la marginea orasului. Cand ne-am mutat chiar am prins un referendum daca suntem de acord sa apartinem de oras, dar contaranii mei, speriati ca se vor majora impozitele, au votat majoritar NU. Ete asa am ramas eu taranca!:)N-am gaini, doar caine, pisoi, temporar arici, testoasa si alte lighioane care mi se mai aciueaza pe langa casa.Gradina e sufrageria mea de vara si locul de relaxare, noi ii spunem pompos”zona de agrement”:))

  6. La tara as vrea si eu, in pustietate daca as putea. Dar este greu sa imi mut familionul invatat cu conditii de oras. Nici macar nu am noroc sa locuiesc la etaj, sa pot admira panorama. :))

  7. Eu mă bucur că stau la margine de tg.şi am o bucăţică de grădină…
    pe vremea cînd stăteam la bloc nu mă simţeam bine deloc…chiar părea că sufăr de claustrofobie…
    tot la etajul 4 🙂
    Mi se pare minunat locul unde trăieşti…cum îl descrii…

    • Oare locuitorii de la etajul patru au ceva special?:))Locul in care traiesc eu poate e banal, unii l-ar gasi chiar lipsit de confort, dar pentru mine e perfect.Daca as avea si putin asfalt…Dar o sa vina si asfaltul in curand, sunt optimista.

  8. Pana nu demult, traiam pe un gard electric pierdut in intuneric. Acum m-am urcat pe un colt de bloc, la etajul sapte. Iar viata la bloc e aproape asa cum ai descris-o. Cu singura diferenta ca tot ce-mi atarna mie din tavane e ancorat bine, impotriva miscarilor seismic-orgasmice.

      • Pai vacile alea se plimba asa de capul lor pe langa casele oamenilor ? Nu au un cow-boy dupa ele sa le dirijeze ? Vacile poate or fi mai blande, ca aia de la Milka, dar ma gandeam speriat ce m-as face eu daca ar veni un taur fioros si ar intra pe poarta.

      • E plin de boi, dar nu prea stau la coada vacii, mai bine freaca menta prin politica.:)Iar vacile astea parca sunt cu telecomanda, stiu singure la ce adresa stau, pleaca de la pasune direct acasa.Doar ca-s curioase, mai rau ca vitelul la poarta noua si se mai opresc sa se uite peste gard, sa vada cat de verde ti-e peluza din fata casei.:)De coride inca n-am auzit pe aici.

  9. Pai…la mine e exact ca la tine. Am doar gaze in plus 😉
    Stau la oras…dar e o zona care cam seamana cu tara 🙂 Asfaltul se termina la 20 de metri de poarta mea :)) Nu, nu glumesc. Cica n-au mai avut bani…

      • Rural in Maroc inseamna in general : niste ziduri fara ferestre, care seamana si nu prea a case, multe antene parabolice ( chiar daca nu ai ce manca important e sa fi conectat la ce se intampla) doua capre pe langa gaurica unde ar trebui sa existe o usa, haine si oale aruncate toate la gramada , muste, ganganii si comuniune cu natura 😀
        Asa traieste majoritatea iar o minoritate „avuta” beneficiaza de locuinte mai confortabile si au cam tras toti spre oras

  10. You actually make it seem so easy with your presentation but I find this topic to be actually something which I think I would never understand. It seems too complex and extremely broad for me. I’m looking forward for your next post, I’ll try to get the hang of it!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s