Concentrat sau expandat?

Standard

comunicareIi admir pe cei ce se pot exprima concis, care transmit mesajul telegrafic. Gasesc pe unele bloguri postari de maxim zece randuri, sau chiar haiku-uri. Inteleg perfect ce vor sa spuna fara risipa de cuvinte. Ideea e comprimata ca intr-un cub Knorr peste care torni cata apa vrei in functie de ce concentratie vrei sa aiba supa.

Dar mie nu-mi iese! Oricat m-as stradui sa inghesui mesajul in trei fraza simple, pana sa pun punctul final tot mi se mai agata sapte fraza complexe. Ori nu pot sa surprind esenta, ori creierul meu inregitreaza prea multe amanunte ori am prea multe cuvinte stocate in cap si dau navala intr-o avalansa necontrolata…E ceva in neregula cu mine?

Un scriitor pragmatic si laconic va spune simplu:” dimineata am plecat la piata!”Cum sa spun eu asa ceva? Eu incepeam cu o introducere in care v-as fi informat cu ce stare psihica m-am trezit dimineata(si ce am visat, evident), cat de dimineata era (reper orar exact), care era prognoza meteo, daca imi bausem sau nu cafeaua si care era motivul plecarii in piata. Apoi faceam o harta a traseului pana in piata,cu ce m-a imbracat, ce aveam trecut pe lista de cumparaturi, la ce imi trebuia ceapa si morcovul (adica ce meniu pregatesc pentru pranz) si cat de aglomerata e zona. Urma descrierea pietei, care e procentul de babe precupete cu certificat de producator si care de intermediari speculanti, daca preturile erau afisate corect la vedere, care era calitatea marfii si daca cantarele erau verificate metrologic! Va mai dadeam si niste amanunte olfactive despre gratarele cu mici si cum se combina mirosul pestelui semi-proaspat cu cel al branzei de Sibiu(daca Sibiu s-o fi numind mai nou dealul de la marginea orasului pe care e amplasata stana!), plus o tusa usor creionata de negru luat de sub unghiile vanzatorului  de telemea…Toata aceasta naratiune s-ar fi incheiat pe la jumatatea articolului, in punctul culminant sa zicem, unde va povesteam strategii de negociere si tocmeala si triumful de a cumpara cartofii cu 20 de bani mai ieftin!Apoi va descriam cum mi-as fi carat sacosele incarcate,ca o albinuta , daca ma dureau sau nu varicele si cum m-as fi intors usurel spre casa, precizand desigur daca mergeam pe jos sau luam un taxi. Si n-as fi omis sa va dau pretioasa informatie cati bani mi-au ramas in portofel, o suma tinzand spre zero, ca de maruntis as fi cumparat covrigi…

Aceasta e traducera mea la enuntul”dimineata am plecat la piata”.Daca e prea laconic sa spuneti, ca va mai pot da niste amanunte care sa includa si ultimele barfe auzite  printre taraba!

Deci…care e varianta optima in care sa ma duc eu la piata de acum incolo?

35 de răspunsuri »

    • Scris telegrafic: sculat devreme, dus piata, nu ploaie, gasit morcov, nu gasit ananas, scuipat vanzator branza, putit peste, fum gratar, negociat pret cartofi, umplut sacose, carat de cocosat umeri, ajuns acasa, picat lata!” Asa nu e bine?:)

  1. pai asa si trebuie :))) unul infloreste , unul nu….( eu , nu ! ) , dar imi plac cei care infloresc…prietena mea de-o viata…hmmm…daca-ti scrie un sms …gata , termina oferta :)))))))

    • Se cheama „a bate campii cu stil”, asa zic clasicii. 🙂 Dar daca stilul devine prea stufos? Am si eu cunostinte care te tin o ora la telefon si la sfarsit ramai intrebandu-te de ce te-au sunat si ce au vrut sa zica.:))Eu cu vorbitul n-am probleme, sunt destul de laconica, dar ce ma fac cu scrisul?

    • Nu vorbesc prea mult si uneori nu vorbesc deloc!:)) Deci sunt „nevorbita” si refulez in scris?Poate ar trebui sa trancanesc mai mult si sa folosesc degetele mai putin.Dar cititorul poate sa aiba rabdare sau sa citeasca numai inceputul si sfarsitul, pe cand bietul ascultator ar trebui sa suporte tot monologul. Deci mai bine le dau sansa de a trece direct la concluzii!:)

  2. Ai vrea sa scrii postari tip pastila? Nu cred, ce haz ar avea?
    Nu cred ca poti sa fii amuzant fiind foarte laconic.
    Nici mie nu-mi reuseste, si eu dau multe detalii. Desi as putea si mai putine dar are alt farmec.
    Imi place asa cum scrii. E foarte OK 🙂
    Daca ai scrie numai haiku-uri nu as avea ce citi si nici ce comenta :))

    • Da, am remarcat ca nici tu nu esti din secta laconicilor!:))Cred ca noi avem simturile prea dezvoltate, percepem prea multe amanunte si nu ne putem abtine sa nu le aratam si celor care trec mai indiferenti pe langa ele.Deci avem valoare educativa!:))

    • Corect! Un trup mare cu un spirit si mai mare are nevoie de spatiu mare de desfasurare, ca nu suporta inghesuiala! (of, cum ma inghionteste modestia!)Multumesc de argumentatie, la asta nu ma gandisem.:)))

  3. acuma, depinde şi despre ce scrii. că dacă scrii despre ultima băşină trasă de nu ştiu care vedet sau despre cât de bine crescuţi ţi-au ieşit cozonacii tăi pufoşi, normal că nu ai cum să spui prea multe. de preferat ar fi să nu spui nimic, da asta-i altă poveste.
    cum şi în ce fel scrie fiecare, depinde de stilul fiecăruia. mie nu-mi plac postările seci, laconice, de genul: „azi dimineaţă am făcut duş. nu curgea apa.”, aşa că prefer de departe halul în care scriai până acum 😀

    • 1) nu miros pe laga vedete,
      2) nu fac cozonaci, nici pufosi nici scandurosi,
      deci de aceste subiecte te voi scuti in veci!:)
      Si daca la mine n-ar curge apa intr-o dimineata as face un dus pe cinste si as povesti pe trei pagini cat de benefic e dusul cu aer, cum face oxigenul bine la epiderma si cum sa alterezi aerul cald cu cel rece intr-un dus scotiano-foeonic!
      Nici tu nu poti sa-ti umpli papornita doar cu 2-3 propozitii!:)

      • păi dacă nu m-a făcut mama telegrafist, nu am cum să umplu paporniţa cu două-trei propoziţii 🙂 . să ştii că aş fi curios să citesc despre beneficiile unui duş scoţiano-foeonic 😀

    • :))))
      Daca mersul la piata imi ia o pagina, turul Ardealului l-ar umili pe Tolstoi!:)Calatoria lui Ulise sau cea a lui Guliver ar fi niste glumite pe langa epopeea noastra.Plus ca la piata te duci cu doua sacose, pe cand noua abia ne incapeau bagajele in portbagaj.Sa mai spun si care a fost consumul de bere pe cap de membru de expeditie, consum calculat la patru persoane dar ingerat doar de doua? De-asta nu mai aveti pietricele la rinichi, ca le-ati spalat atunci sub deviza „Bere si cultura,da’ mai mult bere”!:)))
      Saru-mana, Nasule!

  4. haha,foarte tare 😛
    Mie-mi place de mor felul tau de a povesti.pentru asta te si vizitez.Nu deveni laconica si nici……….concentrata precum cubul,ca nu mi-ar mai place 😛
    O zi frumoasa sa ai.

  5. stii, uneori e bine sa spui scurt si la obiect. depinde foarte mult ce articol abordezi. daca e ceva mai putin important poti sa prescurtezi insa trebuie sa tii cont de faptul ca un articol lung alunga dese ori cititorii. pentru ca lumea e presata mereu de timp. insa daca scrii pentru prieteni buni care stii ca te citesc mereu e ok, poti sa scrii cat vrei fara sa stai cu grija cititorului.

    • A onoarea, domnule amiral!:)
      Exact aceasta dilema ma framanta si pe mine: pana la ce limite poti intinde rabdarea cititorului, fie el prieten sau nu. Eu scriu ca si cum as face-o numai pentru prieteni, dar trebuie sa recunosc ca mi-ar placea sa ma citeasca cat mai multi.Dar nici nu vreau sa-i „momesc” ca pe niste muste la miere, sa scriu doar de dragul traficului. Si sunt receptiva la critici, incerc sa ma corectez daca mi se spune ca gresesc(incerc, dar nu prea reusesc:))

      • uite de exemplu vienela mi se pare la limita. nu sunt nici lungi dar nici scurte. cam 4-5 idei. conteaza destul de mult sa fie ordonat textul. adica alea 5 alineate sa existe indiferent ca au 5 randuri fiecare sau 8. eu de exemplu cand vad pomelnic scris fara paragrafe si fara spatiu intre paragrafe nu prea ma incumet sa citesc.

        pe de alta parte daca ideile sunt grupate in paragrafe, daca este mare articolul cititorii care sunt presati de timp se vor apuca sa citeasca macar pe sarite cateva idei.

        cam asta… e parerea mea. cel putin asa imi aleg eu. articole foarte foarte lungi nu citesc de cat daca sunt despre un domeniu care ma intereseaza. cred ca stii bine cum sunt oamenii… nobody gives a shit despre ce face X sau Y ca sa se apuce sa citeasca jumatate de ora la un articol.

  6. varianta optima e aia pe care o decizi tu. iti impartasesc cu totul dilema si admiratia pentru cei concisi. dar daca tu, la sfirsitul articolului, vei avea impresia ca este un articol incomplet, poate chiar neclar pentru ca ai mai fi vrut sa spui ceva ici-colo, atunci … degeaba l-ai scris.
    prin urmare … mergi la piata in pasul tau!

    • Eu la toate articolele simt nevoia de un PS.dar ma abtin!:))
      Metafori vorbind mie imi place sa ma plimb prin piata, nu sa-mi umplu repede sacosa si sa fug acasa caci mereu descopar ceva interesant printre tarabe.

  7. Întrebare pentru Fina nr. 1:

    a) Ce probleme ai tu cu ceaiurile anticolice renale (se citeste bere sau antialcoolice) dn timpul CO

    prin Ardeal ???

    b) De ce nu spui nimic de saloanele de infrumusetare pe la care ai trecut tu si Cristi (soata proprie

    şi personală) ? (vezi salonul Cosna din vatra Dornei) ; vezi dezastrul pe care l-a’ti provocat în

    cofetariile din Ardeal – luni de zile au ramas fără marfă ????

    c) Nu crezi că trebuie să sa ne inscriem toti participantii la acel concediu la societatea Alcoolicilor

    anonimi ???

    P.S. Tolstoi a scris despre Gulliver sau Ulise ??? Daca este aşa merita soarta lui Puşkin.

    Naşu pungaşu

    • De la Fina pentru Nasu:
      -n-am nici o problema cu ce ingereaza fiecare cat timp nu e antigel sau face urinoterapie(desi in scop terapeutic sau eutanasic e permis orice)
      -noi nu mergem in saloane de infrumusetare fiindca a avut natura grija sa ne infrumuseteze din abundenta, nu apelam la trucuri cosmetice!:))
      -ghici cine a mancat din tortul impartit in patru la o cofetarie din Mangalia? ca sa nu mai zica de aia de-au devalizat cofetariile din Ardeal…
      -la alcoolicii anonimi nu ma inscriu, decat la sectiunea „dusmanii whischy-ului”(apropo de Cosna)
      -stiu ce a scris Tolstoi, cine a scris Ulise si Guliver, dar le-am condensat intr-o fraza ca sa arat ce cultura am, ca am o cultura vasta, jumate capsuni, jumate papadie!
      Saru-mana, nasule!

  8. Eu să ştii că am criticat o dată de un boşorog cu pretenţii de blogăr care scria posturi de două rânduri. S-a ofticat şi mi-a scris, într-un comentariu, că-s proastă. Drept răspuns i-am întors obrazul şi i-am dedicat un pamflet. Unde l-am făcut cum mi-a venit la gură şi în rime împerecheate, cred.
    Cred că pe Florin Piersic l-am auzit spunând, mai demult, că doar cei care nu au multe de spus vorbesc puţin 😀
    Fii tu însăţi că eşti foarte plăcută aşa cum eşti.

    • Are si haiku-ul farmecul sau. Doar ca blogul nu e telegrama, e o descatusare de senzatii nu doar insiruire sumara de fapt divers. Daca nu transmit ce simt de ce mai scriu? Pentru stiri diverse exista ziare si programe de stiri.
      Multumesc de apreciere! Placuta, neplacuta mi-e cam greu sa ma schimb.Si nici nu cred ca vreau…:)Mai bine proasta cu farmec decat desteapta nesuferita!:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s