Japonez de Romania

Standard

Mi-am marturisit mereu admiratia pentru poporul japonez. Si cred ca solutia iesirii noastre din marasm ar fi importarea catorva exemplare cu alura si comportament de robotei, care nu se lasa pana nu rezolva o problema, care nu vor ajutor social ci munca, care nu vor zeci de libere pentru celebrarea zecilor de sfinti si care nu rup poarta fabricii cand suna de iesirea din schimb,

Oamenii astia parca sunt de pe alta planeta, au alt cod genetic, unul in care e bine impregnat codul onoarei. Nu trebuie sa fie samurai, nici sa le fluture codita-n vant ca sa creada ca s-au nascut cu nobila misiune de a sluji pe cineva si intreaga colectivitate, de a face tot ce pot sa-si indeplineasca sarcinile. Daca ti-ai dezamagit superiorii sau pe cei ce au avut inceredere in tine numai moartea iti poate spala rusinea asta. Si, harsht! cu matele afara, parca a dovedi ca ai fost totusi curat pe dinauntru.

Japonezii s-au incapatanat sa nu cedeze in fata naturii potrivnice care ii zgaltie zilnic, uneori pana la paroxism; au inlocuit casele greoaie ce ar fi putut sa-i striveasca cu unele din betisoare si hartie . Cand noi ne lafaiam in paturi cu baldachin ei se odihneau decent pe tatami, cat mai aproape de pamant. Cand hrana a fost putina au invatat sa dramuiasca bobul de orez manuindu-l cu betisoarele, sa para ca duc de multe ori mancarea la gura si sa se sature. Vorbesc scurt si apasat, nu se pierd in dizertatii…

Nu pot sa-i inteleg pe japonezii care considera ca zece zile de concediu pe an sunt suficiente si care la 75 de ani se jelesc in pragul fabricii sa nu fie trecuti la pensie, sa nu devina inutili.Eu, de cand am pasit pe campiile muncii numar anii pana la pensie si mor de ciuda ca nu se mai imputineaza,  ori ei intind prea mult coarda, ori eu am uitat sa imbatranesc, sta timpul pe loc.:))

Si cand ma macina pe mine admiratia pentru Japonia si frustarea ca ne-am nascut in loc nepotrivit, intre nomazi si fanarioti, aflu de la PRO tv o stire: un cioban de prin Tara Hategului, care tocmai a implinit 96 de ani, ii cere fostului sau patron sa-l reangajeze ca el nu poate fara munca si fara mioarele lui, ca ele l-au tinut in viata!

De cand se stie omul e cioban, e cunoscut in zona ca om harnic si blajin, parca si fiarele padurii il asculta. E super-zen! A muncit, cu carte de munca, nu oricum, pana in toamna la stana unui om instarit. Cand s-a terminat sezonul de pasunat omul a intrat in somaj.  A stat ca pe ghimpi pana acum, zice ca lui somajul asta nu-i prieste, el trebuie sa cutreiere muntii. Acum, ca se reorganizeaza stanele si se pregatesc de urcat la munte, nea Stefan Grosu s-a dus la patron sa-l reangajeze. Seful, multumit de prestatiile anterioare ale ciobanului, l-ar fi primit cu bratele deschise, dar se gandea ca are totusi 96 de ani, n-o mai putea de-acu…

-Bine,nea Stefane, te primesc, da’ pe cat sa facem contractul? Pe doua luni? pe patru?

-Nu ma incurc eu cu lunile, sefule, mie sa-mi faci contract pe patru ani, sa fie pana la varsta rotunda!  Ca eu dintre oi nu plec si vreau sa apuc suta la stana…

Asa ca, nene Achihito, Oi fi matale imparat in tara de unde rasare soarele, dar acelasi soare l-a incalzit si luminat si pe nea Stefan al nostru! N-are el sabie de samurai dar inca manuieste bata de cioban cu pricepere desi e in pragul centenarului. Sayonara, bre!

baciul-stefan-2

Anunțuri

35 de răspunsuri »

  1. Mai citeam deunazi de un englez parca,de 101 ani?/ (nu-si arata varsta,oricum)- si muncea intr-un birou undeva,daca poate,de ce nu,mai ales barbatilor cred ca le e greu sa se pensioneze.

  2. Sayonara, Adelina!
    Ba eu vreau cat mai repede la pensie, ca sunt atat de multe tari frumoase si tare mai cer ele vazute si admirate.
    De ce nu s-a inventat pensia la tinerete? :)))

  3. Foarte tare nenea ciobanul !
    Ciobanii de obicei traiesc mult ca stau in aer liber, mananca natural… e alta viata !
    Si ciobanii din satul meu au ajuns varste foarte inaintate insa doar cei care nu aveau patima betiei…

  4. Apropo de japonezi, tu nu ti-ai respecta vecinul sau seful daca acesta ar fi un samurai? Nu TU, ci tu, ca roman.
    Cat despre cioban, e tare. Am o premonitie cum ca Maruta il invita in emisiune.

  5. tu mai ai curaj să aştepţi pensie ? crezi că ne susţin piţiponcimile care vin din urmă ?!
    cât despre cioban, am şi eu unul de-ăsta-n casă, pe tata. Nu se pricepe la oi, se pricepe să muncească şi-i dă firma faliment… M-apucă plânsul când îl căd cum caută de muncă în prag de 70 de ani.

    • Am si eu in jur niste oameni de astia, care la 70-80 de ani sunt mai sprinteni si mai neobositi ca mine.Merg drepti, muncesc, glumesc, nu se dau in laturi nici de la o tuica… Cred ca pe mine nu m-a ajutat genetica…Si pensia e un fel de Fata Morgana:cand sper s-o mai apuc, cand se pierde in zare.

  6. Am văzut şi eu ştirea la tv. Pentru un om obişnuit cu umblatul în natură, cu trăitul după cum îi dictează oile şi cerul, e boală curată să-l trimiţi între patru pereţi, acasă. El vrea să sfârşească aşa cum a trăit. Iar dacă trupul şi spiritul încă îi permit, de ce nu?

  7. Pai cred ca omul ala face ce-i place…de aceea nu poate sa stea acasa. Daca am avea servicii pe care sa le simtim ca pe un hobby si ar mai fi si loc pentru noi…multora ne-ar fi greu sa plecam la pensie. Eu asa cred. 🙂

    • Si eu mi-am dorit un job pe care sa-l fac din placere, nici nu m-ar mai interesa ce bani aduc acasa. Acum sper sa se deschida in zona un adapost pentru cainii maidanezi.Bineinteles ca voi fi primul voluntar!(oile nu-mi plac!)

  8. despre japonezi am si eu cateva de spus. nu cred ca am vazut vreo data oameni mai respectuosi, mai seriosi si mai cu bun simt ca japonezii. sunt o „specie” extraordinar de onorabila

  9. Mi-a făcut ziua baciul Ștefan când l-am văzut la TV. Impresionant. De-am fi toți ca el, oare ne-ar mai trebui japonezi?!
    Din nefericire, tot mai puține persoane aleg să lucreze într-un loc unde munca să fie o plăcere. Partea financiară primează, stă cu biciul deasupra capetelor noastre, dar unde nu-s satisfacții sufletești, nu știu dacă fac față doar alea financiare.
    Am o verișoară care a petrecut mulți ani în Japonia, e cercetător. Mi-a povestit despre trenurile lor după care îți poți regla ceasul. Uau, e fantastic! Da, doar că stresul unui mecanic de locomotivă e pe măsură. Pentru că trenul lui urma să aibă iar o întârziere de câteva secunde, un astfel de mecanic a luat-o razna, trenul a deraiat etc. A fost urât.
    Japonezii sunt, într-adevăr, croiți dintr-un altfel de material, dar mă îndoiesc că-s în general, oameni fericiți. Nu știu…

  10. sunt multe de spus despre japonezi. Sunt crescuti in codul onoarei, sunt devotati ( asta e cuvantul) oricarui lucru facut, fie un ghiveci de floare, fie o mancare, fie o gradina, etc. ORICE. Am avut si am inca colege – le-am spus cat de mult le admir.
    As mai adauga faptul ca japonezii au obisnuinta voluntariatului, de mii de ani ( munca pt comunitate, pt satenii loviti de soarta/cutremur/inundatie/incendiu), dragoste pt pamant, apa, de tot ce e creatia lui Dumnezeu. Poate ii spun si se inchina altfel, dar ei sunt crescuti si traiesc cu acest respect.
    In final, adaug ca ziua de lucru la ei e e 9 ore, lucreaza si sambata (scolile,cresele sunt si sambata), sportul nu e optional. Si sunt din cei mai longevivi din lume ( contrar stresului cu care traiesc).

    P.S. nu se aplica la toti japonezii.
    Si nici nu toti romanii asteapta pensia.

    • Numai un japonez putea sa cultive un copac intr-un ghiveci!
      Noi nu gasim voluntari sa supravegheze niste copii sau niste muribunzi in spitale, preferam sa-i legam de pat…Nu cotizam pentru ajutorarea cuiva, nu iesim la mitinguri de sustinere,nu intervenim cand cineva este agresat, nu ne intereseaza decat binele personal. Putini sunt cei ce gandesc ca maine poate vor avea si ei nevoie de ajutor si li se va intoarce spatele.De asta suntem asa de usor de calcat in picioare, suntem indivizi nu colectivitate.

  11. am gasit o descriere, a unei romance, cum se pleaca la scoala in localitatea ei. japoneza. Dimineata copiii pleaca singuri la scoala. Sunt voluntari, in general pensionari, care ies si opresc masinile si au grija la trecerea de pietoni. La intoarcere…la fel.

  12. Da, am vazut si eu reportajul si am inteles ca nu am inteles nimic din viata asta si despre tara in care m-am nascut. Nu ai unde sa incadrezi Romania intr-un clasor. Stau si ma uit la stirile de seara, vad tot felul de nenorociri cu medicamente citostatice, cu neputinta prelevarii de organe in conditii civilizate si echitabile, vad jafuri, impuscaturi si batai in tarfic, nesimtire politicianista dusa pana la extrem….. si apare nea Stefan si imi umple ochii de lacrimi instantaneu. Salturile astea de la ”Bine ca am plecat la timp din tara aia de cacat” la ”Ce noroc am ca m-am nascut roman” incep sa ma oboseasca, crede-ma. Am atatea de spus si am atatea impresii de impartasit incat nu mai spun nimic…

    • Daca am gasii macar 100 de nea Stefani cred ca am mai avea o sansa.Am invata sa nu ne mai fie rusine de tara asta care, cum-necum, ne-a facut oameni.Poate niste oameni nu prea fericiti, nu prea instariti si in mod sigur nu prea sanatosi, dar…oameni!As vrea sa dau ceva inapoi celor care mi-au deschis carare dar ma impiedic mereu de ‘nomenclatura” de acum, care imi pune bete in roate si bocancul pe grumaz si ma face sa regret ca n-am plecat cand puteam…Nea Stefan vrea sa plece in muntii, cred ca intre oi e mai bine decat intre oameni.

    • As fi ipocrita sa spun ca ma da harnicia afara din casa dar nici nu sunt de acord cu statul cu mana intinsa, ca sunt amarat si mi se cuvine. Si cand vad oameni care fac din munca un tel in viata parca ma mai entuziasmez si eu, ma mai scutur de lenea temporara.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s