Nu mai pot cu vara asta tropicala! De doua saptamani stau ca o plosnita cu burta-n sus la soare si ma perpelesc uniform. Nici farama de nor, nici strop de ploaie!
Aproape ca mi-e dor sa vad un fulger brazdand cerul. Si incep sa-i invidiez pe cei de acasa care inca n-au dat fularele jos si mai fac planton langa calorifere.
Canicula ma omoara. Am carat pana aici un dulap de haine si nu stau decat infasurata sumar intr-o matasica vaporoasa care sa-mi mai camufleze celulita. Nici ghirlanda de orhidee n-o mai suport!E clar, sunt stranepoata Evei!
Ma trezesc dimineata ca dupa sauna. Dau fuga la ocean sa fac o baie racoroasa caci mai tarziu am senzatia ca as inota intr-o farfurie cu ciorba incalzita. Apa e atat de curata incat azi dimineata mi-am gasit un cercel pierdut acum doua zile si care aproape stalucea pe fundul nisipos.Asa ca de azi ma fac cautator de comori, nu se poate sa nu fi pierdut si altii vreo margica pe-aici! Nu ca mi-ar trebui mie in mod special dar nu vreau sa-o inghita vreun pestisor si sa-i faca rau la digestie…:))
Dupa ce ma racoresc putin ma duc sa ma incing iar. Au palmierii astia frunze umbroase dar tot nu fac fata la atatea calorii. Si zac vreo doua ore intr-un hamac, ma fac ca citesc,sa par intelectuala, dar de fapt nu fac decat sa visez la cai verzi pepereti (fara Smily) si la o ploaie cu bulbuci.Vise, taica, vise…
Pe la pranz suntem invitati la masa. Iar somon, iar caviar, iar scoici Saint Jaques…Nu mai suport! Mi se face grata de atata hoimar si cacaratita! Cand ma intorc o sa infulec numai fructe de mica, ca de fructe de mare sunt satula.De ce naiba nu creste porcul si-n ocean? Noroc cu ananasul si avocado care-mi mai iau greata…
Siesta mi-o fac pe iaht, acolo e aer conditionat.Prefer sa stau in cabina cu o bere cu lamaie decat sa admir insula de pe punte. Ei, daca tot mai urc pe punte gasesc eu si altceva de admirat, ca matelotii de pe vas sunt greu de trecut cu vederea,lor fructele de mare si bronzul se pare ca le-a priit…:))
Spre seara ma intorc pe insula ca incepe campionatul de table si septic si nu vreau sa-mi pierd titlul castigat cu atata sudoare.N-am noroc la ploaie, am noroc la zar! Dupa ce-i snopesc bine pe „pacifistii” astia ma duc sa-i capacesc si pe-aia de la Monte Carlo, ai lui Videanu…Desi cred ca aia joaca pe borduri…
Spre asfintit, cand soarele se scufunda incet in ocean, ma duc si eu sa facem scufundari impreuna. Eu revin la mal, el se duce …treaba lui unde! Mai beau o pina-colada si ma retrag in bungaloul meu. Nu-mi place sa ma duc la spectacole de dansuri traditionale, nu ma pasioneaza localnicele imbracate doar in ghirlande.Plus ca meniul e tot cu lighioane marine! Halal turism, n-au nici macar niste pufuleti sau eugenii pe insula asta!
Adorm tarizu, in sunet ritmic de tobe. Vise ca ploua. Ma gandesc la voi, cei ramasi pe plaiuri mioritice, care va tarati sosonii prin noroi sau inca mai aveti zapada prin gradini, peste rasadurile proaspete. Nici nu stiti ce norocosi sunteti! E groaznic sa stai la 40 de grade, sa te balacesti in ocean, sa te legeni in hamac si sa mananci numai icre negre!
V-ati saturat de iarna? Luati-va un bilet virtual spre o insula virtuala din Pacific si visati ghirlande de orhidee, frunze de palmier si bai printre corali! A, nu uitati matelotii, ca ei sunt singurele vietati marine ce merita consumate!:)))
Ce-ai fumat?
Acolo, bineinteles!
Nu fumez defel! O fi de la ciuperci?:)
Gata, stiu! E fusul orar. :))
Da, ora de vara care ma obliga sa ma scol mai devreme! Eu, cand nu-mi inghit galbenusul pe indelete, o iau putin razna si ma tot duc…azi pana in Pacific!:))
Nu, fusul orar dintre aici si Pacific! :))
Vad ca ai devenit tare visatoare în ultimele postari! :))
Duminica faina desii cred ca esti de garda la barzodrom azi! 🙂
E un fel de voodoo sa alung iarna.:))
Nu, nu sunt la barzodrom:)). ma pregatesc de un gratar.Ca m-am saturat de scoaice si melce…:))
Alții au nimerit si mai rău decât tine (dacă te mai racoreste gândul asta) 🙂 Ori vrei sa-ți trimit de aici o carte cu istorii de la poluri?! Mi-e ca o sa o uiti necitita intr-un hamac…
Ai grija cu matelotii, ca unii din ei sunt mai otravitori decât ciupercile.
La poli nu ma prea pricep, decat putin la Poli Iasi si Poli Timisoara.:))
Ce consolare pentru mine ca se poate si mai rau de-atata iarna!
Nici o problema cu matelotii, daca nu transmit nimic pe cale aeriana, nu e pericol, ca nu pun mana. Din intamplare si din fericire am un marinar si acasa.:))
S-a deschis butic cu etno botanice in coltul blocului la tine?Trimite si la mine vo’ doo prize! 😀
Ma gandesc ca dupa scuba divingul cu domnul , ‘mnealui pleaca cu vo’ sirena…zic si io!
Matelotii , huh? N-or fi aia din Baywarch? Sau sunt eu deja mamaie daca numai pe aia mi-i amintesc? 😛
Mno…io-s mai „casnica” , sa zic asa…ca degeaba vreau io in Polinezia franceza , tot colea mai aproape de casa ma duc , ca gandul meu se impiedica la Mediterana si isi scranteste gleznele prin insulele grecesti , uneori pe la Gibraltar , alteori prin sudul Frantei…nicicum nu trece mai departe de Coloanele lui Hercule. 😀
Care bloc? Poate in coltul blogului, ca eu sunt de la tzara, stau la casa!;)
Eu , recunosc, mi-as lua un matelot de-ala ca la cat de elegant si sigur manuieste timona cred ca e bun si sa-mi faca un masaj de cervicala, pentru spondiloza.Ca daca e crestineste sa ajuti o batranica sa treaca strada, poate e la fel de placut lui Dumnezeu si sa tratezi o intepeneala de coloana…:)
Ce insule grecesti? acolo e criza si austeritate! Si nu vreau nici tzatzichi nici sirtachi!:))
Pai de unde sa stiu , bre coana Adelino , ca matale esti latifundiara? 😀
Daaaaa….cu asa masaj ,sigur trece orice cervicala si spondiloza… 😉
Sunt latifundiara, ca sunt cam lata-n fund! Dar eu prefer sa zic ca sunt CURajoasa!:))
Neapărat să scrii reţeta pentru mâncarea aia de ciuperci 😉
Încerc să văd dacă reuşesc să ajung şi eu pe vreo insulă… şi nu-s asa pretenţios, nu-mi trebuie Pacificul de Sud, măcar Baleare sau CAnare, p-aci, mai aproape, dacă zic de Caraibe o să spui că-s din ăia de joacă table cu Videanu 😛
Ciupercile astea nu se gatesc, se pasc dupa ploaie. Deci…paste fericit!:))
Cea mai aproape insula cred ca e Insula Serpilor dar nu cred sa gasesti hamac liber…
Ce-mi faci tu mie, Adelina se numeste gaura-n buget
Din cauza ta, nu am mai rezistat si am rezervat o saptamana in Grecia…la vara
Off, ca departe e
O gaura-n buget si o comoara in suflet! Cred ca e echitabil…Dar trebuia sa te duci acum, cat e frig la noi si cald la ei.
Visele au si ele rostul lor
Ce zice Adelinu daca puneti bani la ciorap si peste un an fugiti amandoi in Pacific? 😉
Sa nu mai aud de Pacific! gata cu atata fosfor din peste, ca incepe sa-mi straluceasca aura.:)
Adelina, trezeşte-te! :))
Acu, ca am trecut si la ora de vara, mi-e si mai greu sa ma trezesc.:))
Mama ce cosmar! 🙂 🙂 🙂
Da, e groaznic, inca mai tresar in somn…:)
Se făcea că eram pe plaja aia a ta și mi se urâse de atâta bine… suflam atât de greu!…
Sigur ca suflai greu, daca te-a batut soarele in cap si ai facut insolatie! muta hamacul sub palmier si mai bea o limonada…Si inca una dupa!;))
Nu inteleg de ce se mira cititorii tai? Ce, oamenii nu mai au voie sa viseze frumos? Eu toata iarna am fost in Hawaii. M-am intors astazi, ca am vazut o raza de soare mai blanda pe aici. :))
Pai tu ajungi repede unde iti doresti, totul e sa fii pe directia vantului!:))In Hawaii, zici? Deci ai viza de America…
De la mateloti ti se trage. 😀
In caz de extrema urgenta orice metoda de pus sangele in miscare e bine venita!Asa zice la lectia de supravietuire.:))
Când a apărut berea cu lămâie pe piaţă, mi-am zis: „Na, că au făcut-o şi pe-asta”.
Sper să nu se născocească şi lămâia cu bere, înainte s-o pantetez eu…
Şi dacă tot există căluţ-de-mare, de ce n-ar fi şi porc de ocean? Ar avea un singur defect: n-ar grohăi!
Cred ca poti injecta niste bere in lamaie si apoi sa storci o zeama mai savuroasa! mi-ai dat o idee, o sa incerc!:))
Oare cum o fi soriciul de porc de mare?
Postarea ta a fost in avanpremiera la 1 aprilie? 😉
Daca era de 1 aprilie va povesteam cam ce am gasit pe Marte..:)