Perle in foi de praz

Standard

Pauza intre doua reprize de curatenie. Si cat imi mai odihnesc picioarele de atatea genuflexiuni zic sa-mi las degetul gadilator de taste sa zburde…

Inca n-am scos din plamani tot praful oltenesc si cat mai am impresiile proaspete in minte sa va impartasesc din ele. De un sfert de veac merg in Oltenia si tot mai fac noi descoperiri, fie lingvistice fie de traditii neintelese. N-ar fi rau sa se editeze si un dictionar romano-oltenesc pentru usurarea comunicarii.

La inceputul casniciei soacra-mea mi-a spus ca trebuie sa „ma pogodesc” cu barbatul meu si am zic ca, daca-i musai, s-o fac si pe-asta desi mi-era cam teama sa nu fie ceva cam deocheat sau peste puterile mele. Pe urma am aflat ca „pogodeala” inseamna de fapt intelegere.:)Mai tarziu imi zicea sa nu mai stau pe-afara, sa ma duc la „azavada” si eu, sa-i fac pe plac m-as fi dus dar nu stiam unde o fi azavada asta pana am priceput ca inseamna adapost… Si tot asa, an de an, am inceput sa deprind vocabularul zonei dar mai e mult pana voi intelege tot. Cat despre „ma dusei” si „ma-ntorsei” inca imi suna ciudat in timpane…Sunt insa perfect de acord cand aud ca „fura multi”.Ce, nu fura toata lumea?

corega-ultra-fixare-crema-adeziva~49075784Acu, la ultima expeditie aflu ca tata-socru s-a facut fudul, nu vrea sa se rada cu „gicuri”. doar cu lame!Care lame se gasesc din abundenta prin toata casa si pe toate pervazurile de geam, as fi facut un ban cinstit ducandu-le la fiare vechi. Cand toti taranii cresc oi merinos socru-meu creste lame! Maine-poimaine il vad mare negustor de alpaca!:)) Si nici n-o asculta pe soacra-mea care-i spune mereu sa mai puna niste „Colega” la proteza ca-si pierde dintii!Asa-s oltenii, incapatanati  si in relati proaste cu „Colega”!:))

Si-si mai ia bietul socru niste reprosuri de la consoarta ca nu socializeaza suficient(e hemiplegic dupa un AVC),nu merge pe banca de la poarta „sa intre in contact cu publicul”!

Intr-o seara mama-soacra spala niste rufe in cele cinci copai , patru ligheane si trei galeti cate se cer la acest proces tehnologic iar eu ma invarteam fara rost cat sa-i ventilez aerul in jur si-o aud:

-Mama, „cioacele” alea le luarati pentru voi acasa sau mi le aduserati mie?

Fac repede un inventar al celor aduse, stiu sigur ca totul e pentru acolo asa ca zic senina dar fara sa am habar de ce vorbesc:

-Sunt pentru mata, desigur!(sa mor eu daca stiam ca i-am aduc cioace soacra-mii!)

-Pai atunci ada-mi-le-n coa ca ale mele se terminara, ca spalai cam multe rufe si se mai si rupsera dintre ele!

om cu carligePtiu, drace! Acu ce sa-i aduc? Prin deductie logica si vizualizand repede cam ce-am adus am tras concluzia ca se refera la carlige de rufe. Ca doar nu de bigudiuri ducea lipsa!:)

Seara tarziu, inainte sa pic intr-un somn adanc de droguri si fara vise simteam ca o dilema nu-mi va da pace, ca ma voi zvarcolii pana in zori daca n-o rezolv asa ca-mi intreb barbatul nevorbitor dar intelegator nativ de olteneasca:

-Daca niste carlige de rufe se cheama cioace, un singur carlig cum se cheama:cioc sau cioaca?

Raspunsul m-a lasat fara replica:

-Ciochita!!!!

Hai, pa, pe maine, ca mai am de evacuat niste paianjeni si de smulsniste buruieni.Pana la craciun sper sa termin…

44 responses »

    • Ia zi tu repede cum se spune la cioace in moldoveneste? Hai, ca acu imi dau restart la gena mea moldoveneasca si te iau cu „valeu”, barabule si curechi…Sau imi aduc aminte de refrenul copilariei mele cu „n-ari nasicu’ suti lei”.Sau poate ca acu are?:))

  1. Pingback: Ursus Cooler – Unica bere fara alcool si limonada din RO | X-pert

  2. Bine că, în toiul dereticatului, mai avuşi timp şi de oarece însemnări pe-acilea. Iote am şi eu vreo două vorbe de spus.

    1. a se pogodi. (= a se tocmi)Cuvântul ăsta e folosit şi în satul lui maică-mea, lână Oraviţa, aşa că, până la proba contrarie, nu garantez că e tipic oltenesc.

    2. O glumă auzită de la taică-miu, pe care şi el a auzit-o de undeva, pe vremea când era fecior. Un dialog între doi săteni (într-un sat oltenesc, desigur) care se întâlnesc pe drumul mare:
    – Fuseşi la sfat(ul popular)?
    – Fusei.
    – Şi cine mai fură?
    – Păi, fură primaru, fură notaru, fură popa, fură dascălu, fură toţi ‘tule muma-n cur.

    Hai, s-auzim de bine!

    • A se pogodi e de origine slavona, imprumutat de la vecinii nostri de peste Dunare, sarbi. In Banatul sarbesc se foloseste frecvent. Si il folosesc si bulgarii, probabil de acolo l-au imprumutat si oltenii Adelinei.
      In alta ordine de idei, Adelina, nu mai merge acolo decat in vizita, daca iti face rau. Mai rarut e mai dragut.

      • Merci pentru lămurire, Lucia.
        În altă ordine de idei, Adelina, eu zic să te mai duci acolo şi să recoltezi trufe (nu numai lingvistice), bune de dăruit şi altora. Sunt convins că sunt mulţi care la apreciază. Numai, să ai grijă să nu-ţi acrească sufletul aguridele!🙂

      • Ei, n-as putea spune ca sunt navetista pe ruta spre Caracal dar merg destul de des.As putea sa ma fac culegatoare de perle, trufe si aguride ca sunt din belsug destule.Si nu ma acresc eu din atata, sunt soi rezistent si usor de acimatizat.:)

    • Ma gandesc sa mai caut in arhiva de vorbe de duh ale soacra-mii si consatenilor ei dar mi-e cam teama sa nu-i supar sa-mi faca voodoo.Naiba stie cum o fi voodoo oltenesc?:))O fi cu praz si cioace…

  3. Pingback: Provocare. Finalul primei strofe, vă rugăm ! | Gară pentru doi

    • Sa le trimiti mai la iarna ca acu nu stau ei sa faca lectura si sa fie o hartie mai de calitate, macar sa poata folosi de ambalaj pentru masa de la camp!Sau una mai putin aspra ca e buna in fundul curtii la „tauleta”.:))

  4. Cum naiba se face dar, cad ma duceam la soacra în vizita de la Bucuresti asta zicea sa-i aduc…..”cioace”! 🙂
    Cred ca sunt un fel de boala a soacrelor! 🙂

    • In scoala, prin anii 80, circula o vorba printre elevi: „Hai, nu te mai ține de cioace!” Niciodată nu m-am întrebat ce-o fi insemnand cuvântul. Credeam ca e doar o vorba nonsens, onamatopee eventual. Iar acum îmi amintesc ca, tot in satul din zona Oravitei, i se spunea „cioaca” la o cutie goală de conserva !!

      • Si eu tot asa banuiam, ca „cioace” e un fel de glume sau nazbatii. Iar asta cu cutia goala chiar n-am mai auzit-o. Uite asa descoperim noi valente ale limbii romane. Trufe, cu adevarat!:))

    • Aha, deci tu te tii demult de „cioace”!:))
      Tot e bine ca soacrele n-au pretentii prea mari.Daca cereau Dry Coocker sau parfum Channel?:))Cum ar fi s-o vad pe soacra-mea facand coliva la microunde?

    • Aveam un director la fosta maternitate unde am lucrat care pretindea sa se faca curatenie-luna in cabinetul lui dar sa nu-i omoare nici un paianjen.Cica erau animalele lui de companie, ii aduceau noroc…:)

  5. Ce mă face pe mine să râd din graiul oltenesc e întrebarea: „Mâncarăţi?”. Nu-i aşa că-i simpatică?
    Mă dau în vânt şi după expresia „mârlă pe fârlă”, pe care am transformat-o în mult mai româneasca
    „târlă pe gârlă”. Eu, care credeam că am un vocabular mai bogat decât media pe ţară, multă vreme
    n-am ştiut ce înseamnă tişlaifăr. Ca să vezi ce mărginit sunt!

    • Pai nu da si fugii! acu ia de explica, sa-mi imbogatesc si eu vocabularul, sa cresc in ochii soacrei ca daca nu-s buna la dat cu sapa macar sa vada ca am vocabular „elevat”.:))

  6. tot e bine că la regionalisme le mai găseşti o definiţie pe undeva, dar la invenţionismele neologice scornite de mamaie, pe bune de nu le explici numai cu „fler”!😀

    • Pai sunt scriitoare! De retete culinare, rebusuri, poezii traznite si uneori postari de blog!:))
      Multumesc de vizita si lecturare.Daca razi, e bine; daca te pune pe ganduri iar e bine.Si daca mai treci pe aici e si mai bine!:))

  7. 😀 hai ca am citit aici la tine mai multe decat aud pe strada intr-o zi normala, dar mai depinde si de zi si pe unde am drum, adica cu ce gen de oameni.
    In resedinta de judet parca sunt o tara mai spalati la exprimare dar si cand te ia vre-unul pe nepregatite, sau mai ales vre-una …🙂
    Nici mie nu-mi place timpul verbal folosit majoritar in zona, din fericire in casa nu prea se vorbeste asa (soacra-mea e din Braila, socrul din Tg Jiu, el le mai articuleaza uneori), poate o fi de la faptul ca-s oameni mai umblati, si cu studii. Dar si cand mergi prin piata …

    • Aha, deci si tu ai ceva samanta olteneasca in casa!:)
      In piata trebuie sa mergi cu translator, sunt multe cuvinte pe care nu le inteleg.Plus ca debitul verbal e ca tirul de mitraliera, n-ai timp sa te concentrezi prea tare!:))

      • Stai ca ma uitai pe harta, eu sunt in Rm Valcea, deci o leaca mai la nord, da’ tot pe malul Oltului:D Tu vorbeai despre Caracal sau ce zona?
        Ce m-a speriat pe mine asa tare a fost intr-un an cand am mers in Grecia, cu masina, si la intoarcere am venit pe la Calafat. Era spre seara, noi eram obositi, TIR-uri multe, dar si peisajul dezolant rau detot.

      • Ramnicu Valcea e lux pe langa Caracal!Acolo deja miroase a turism pe Valea Oltului.Desi cred ca inchiderea Oltchimului a scazut nivelul de trai si pe acolo…

  8. Pingback: Ce facui unde fusei | O zeama de cuvinte

  9. Pingback: Misiune (diplomatica) indeplinita! | O zeama de cuvinte

  10. Pingback: Reportaj din fundu’ curţii | O zeama de cuvinte

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s