Pe limba bunicii

Standard

bunicaBunica, in ciuda varstei, era o modernista. Ii placea sa se uite la televizor la emisiuni culturale, sa mearga la cinematograf, sa ne ascule la lectii, prilej cu care mai invata si ea ceva. Folosea corect multe neologisme dar avea si cuvintele ei proprii la care nu renunta oricat as fi corectat-o.

Cand venea la noi, la Mangalia, imi placea s-o scot la plimbare prin statiuni(eu lucram la dispensarul din Neptun) si sa bem o cafea la terasa, sa-i studiem pe strainii care misunau prin bazar…Apoi, cand se intorcea bunica acasa le povestea vecinelor” Am fost la Neptung, am baut un papucinii”.Si spunea ca mananca zacusta si shurubec(in loc de suberek)…

M-a rugat odata sa-i cumpar niste medicamente Globustin si Preceptol. Cum sa nu-i cumpar eu bunicii tot ce-mi cere? chiar daca de astea nu auzisem…Si caut intr-o farmacie, caut in doua, caut in toate.Acelasi raspuns „nu avem”, aceleasi sprancene ridicate a mirare. Ce naiba de „sofisticaturi” ia bunica de nu le gasesc nicaieri? Si o mai sun si o intreb inca odata ce vrea:Globustin si Preceptol.

-Pai nu gasesc nicaieri, matale de unde le ei?

-Cum nu gasesti, ca la Valeni ie peste tot!…

Rusinata mai caut ce mai caut dar renunt intr-un final.Asta e, m-a rugat bunica ceva si eu n-am fost in stare s-o servesc!

Cand ma duc intr-un concediu scurt la ea o rog sa-mi arate ce medicamente mai ia, daca mai are ambalajele. Lua cate ceva pentru ficat, ceva de tensiune si…Globustinul si Perceptolul.Ma uit la ambalaje, le recunosc pe cele de ficat si tensiune, ajung la cele buclucase si de negasit. Si citesc ce scria mare pe ambalaj :Scobutil si Biseptol!!!

De atunci, de cate ori imi cerea sa-i cumpar vreun medicament ii ceream un ambalaj sau un prospect.Ca limba bunicii uneori era de neinteles…:)

La fel aveam o cunostinta care facea algerie la capsuni si-si luase adadasi sa alerge la gros

Voi cu ce puteti imbunatatii limba romana?:))

Anunțuri

56 de răspunsuri »

  1. Hihihi, eu le am pe-ale prințesei: meșcherie, lactoc, găină pe băț… În familie și-au ocupat fotoliile de cinste că vin cu tot cu zâmbetele de rigoare.
    Îl aștept pe bebeștin la cotitură! 🙂

    • Copii sunt mortali, ei revolutioneaza orice vocabular! Copilu’ facea verb din orice substantiv:sa lopatim, sa sucurim, prajiturim…Si avea niste scule inventate de el:coclender si mitrostel!:))

  2. Tu n-ai luat niciodată „avocalmin”? Eu am luat, doar că pe cutie scria „algocalmin”. Nu m-am putut supăra pe astfel de oameni, căci de la ei luăm mult mai multe învățăminte decât de la unii oameni cu vocabular perfect! Sunt ai noștri bătrâni și ne mândrim cu ei!

    • Ei, eu am luat „albocalmin”, sa fie mai deschis la culoare. Si la servici nu purtam calota ci „cashpuleta”, punem „granule’ nu branule si eliberam ‘ceferticate” sau „cecerficate” dupa cum doreste pacienta noastra!Multe cuvinte ne-au intrat in vocabularul curent tot auzindu-le la pacient.

  3. Sunt atât de multe încât aş spune până mâine dar mă opresc la două. Bunica mea a rugat-o pe mama să-i cumpere de la farmacie o cutie de extemporal. Desigur, era vorba de extraveral dar na…mama nu s-a prins din prima şi a luat cu farmacista la rând toate cutiile cu nume care băteau în extemporalul ei.
    Şi 2. A sunat-o într-o zi pe mama şi a spus „auzi, m-am cam speriat puţin că am fost la doctoriţă şi a zis să ţin nişte regim şi să nu mai beau cafea cu cocaină, nu cauţi tu din aia fără cocaină?” Mama a înlemnit câteva secunde bune, apoi, câteva zeci de minute nu se putea opri din râs….. Cafea fără cofeină i-a dus dar a zis că tot mai bună e aialaltă….

    • :)))
      Lasa ca si mama, in adolescenta mea timpurie, s-a dus sa-mi cumpere” chiloti pechinezi”, ca n-a nimerit bikini!Si o vecina a venit sa vada cum mi-am facut eu dresing, sa-si faca si ea „dirling” de-ala…Aceeasi vecina care avea o pisica „birlaneza”!

  4. Am un fel de unchi, e campion pe sate la asta. Nici nu pot reda ce spune, dar el isi turbolatizeaza calculatorul, isi strange sandramandaua, iar pt el nemtii sunt nemtaci.

  5. Ia sa contribuim si noi la imbogatirea limbii romane: dextop (din telijenta unei operatoare pe calculator), linfomana ( din partea uneia cu studii medicale), pantaloni evadati (din gura bunicii), bonlav (din cultura maselor), si rumani (din gura lui).

  6. eu folosesc frecvent: tembelizor, terfelon si pozografiat.
    acu’ vreo cativa ani ma intreaba bunica-mea ce-i ala „brocar” (pronuntat cu caciulita pe a). cum tocmai vanduse cupoanele de la cuponiada, nu m-a dus capu’ prea departe si da-i si screme-ti creierii cum e cu acctiunile si cu bursa pana m-am blocat. bunica-mea profita de pauza si-mi zice ca vecina il gateste (pe brocar). intr-o fractiune de secunda m-am gadit ca posibilitatea ca vecina sa tranzactioneze actiuni printr-un broker e cam mica, dar nu total imposibila, insa posibilitatea ca vecina sa gateasca un broker si apoi sa se laude bunica-mii cu asta e practic nula. si asta asa am ajuns la brocoli, care o conopida verde mult mai usor de explicat. 🙂

    • :))mi-a spus si mie cineva ca la Cheia s-a deschis un magazin maaare cu de toate, cu mobila, perdele, covoare, vesela…M-am mirat unde naiba sa deschida asa ceva intr-un sat de munte unde abia e o piata cu trei fructe si doua legume.Apoi mi-am dat seama ca e vorba de Ikea!!

  7. Ei, colega sa lucrezi pe o sectie de adulti si sa intrebi o bunicuta ce tablete foloseste pentru tensiune si vei primi un raspuns de genul o domnuca tablete de cele mici,rotunde,albe si cu 13 lei cutia Silvia Satu Mare

    • Salutari, colega! Fiecare sectie cu farmecul ei.Sa intrebi gravida cand i-a miscat copilul si sa-ti spuna „cam intre sfantu Petru si sfanta Maria” si ce numar are la casa „nu stiu, ca a cazut cand s-a daramat gardul”.si toate au o singura dorinta: sa-mi patrundeti si mie fata! adica sa le faci gauri de cercei.:)

    • Asta n-a fost cu intentie, numai cred c-a stranutat mamare, ca daca se ofensa mai tare cred ca radea si Bucurestiul.Sau vijelia de azi de la ea a fost? Ca era ceva cu zona Baba Novac si Calea Mosilor, deci chestii batranesti.Sa nu spui ceva de rau de ea ca imediat te trezesti cu tzunamu-n balcon!:)))

  8. Haioasa tare bunica ta! :))
    Eu imi amintesc si astazi despre cuvinte scornite de fetitele mele. Atat de dulce suna, ca nu le corectam si foloseam si noi în casa acele cuvinte… pana când m-am trezit ca din obisnuita, le foloseam „în lume”! :)) Firangosept = Faringosept; Elicoplasta =Leocoplast
    Acum, mai nou… pentru ca suntem plecate de 13 ani si cea mica abia terminase clasa a doua în România, inventeaza în continuare cuvinte, acolo unde nu-si mai aminteste exact cum suna. Spre exeplu mi-a spus intr-o zi ca si-a cumparat un tricou tare frumos, care era REDUCIT :))) Pentru ca m-a bufnit râsul, a dres-o repede: tricoul era REDUCAT! nu redus (ca pret) :))
    Te pup. O seara faina sa ai! 🙂

    • Vreau si eu reducate!!:)Poa’ sa fie si reducite, nu ma supar! si noi spunem Acipilina in loc de Ampicilina si Ser filozofic in loc de Ser fiziologic, asa ne intelegem mai usor cu pacientii nostri, ei ne educa pe noi, nu invers.O nepotica de-a mea tot calca intr-un ciment proaspat turnat si Sotu’ i-a spus sa n-o mai faca ca e „toxic si iritant”. De atunci tot ce nu-i place e toxic si iritant, chiar si supa de galuste…:)

  9. Cred ca-ti mai amintesti ardelenismele mele din postarile cu bunica. Tin minte tot graiul ei, il pot reda cu usurinta si-i multmesc lui Dumnezeu ca inca il aud !

    • La ardelenisme nu ma pricep, n-am avut norocul sa am in neam.Eu sunt cu moldovenisme si oltenisme.Eu pe bunica o mai aud doar in vise dar ma bucur si asa…Si casa in care locuiesc acum e plina de amintirea ei.

  10. cred că mă voi supăra negativ, că eu nu am din astea în arsenal. dar las că au alţii cu vârf şi îndesat. tu nu ai auzit de tinerii ăia care fumează substanţe halogene???

      • hopa, că aveam şi eu ceva, pe vremea când eram kinder. până pe la 5 ani nu îl puteam pronunţa pe „ş”, iar în locul lui ziceam „f”. verişorii mei mai mari (ce să fac dacă-s ăl mai mic) se amuzau copios pe seama mea, punându-mă să imit crainici de fotbal. cum ziceam eu „şut” nu poc a spune aici 🙂

  11. Pingback: Vineri recomand(ăm) articole | blog de iarnă (și nu numai)

  12. Cel mai recent, îmi amintesc de o clientă care în loc de saună spunea zaună şi m-a disperat cu întrebările ei: care e programul la zauna? e zauna umedă sau uscată? de unde poate să-şi cumpere picături aromatice pentru zaună?

  13. Ehei, bunică-ma avea un limbaj neaoş de Munţii Tarcăului, din care cei din alte părţi nu prea înţelegeau mare lucru. Laibăr (vestă), guri-te (urcă-te), lepedeu (pătură, ţol), dric (cu sensul de mijloc, nu de ceva funerar), laboş (cratiţă) ş.a.m.d.

    • Asta clar nu-i limba romana, ca n-am inteles nimic fara traducere!Asa cum m-am mirat cand am auzit prima data expresia „te tzip” pe fereastra; tzipa, bre, cat vrei da’ ce-ai cu mine?Si m-am bosumflat cand mi-a spus cineva ca-s „shuie”, ca nu ma credeam deloc stramba; apoi am aflat ca inseamna subtire si tare m-am bucurat(de iluzia optica a omului!).:))

  14. Eu am primit candva un biletel de dragoste de la un coleg de liceu, care imi spunea ca trebuie sa aflu ce SIMNTE pentru mine. :))
    Si baiatul meu combina cate doua cuvinte, de genul pandidasi (adidasi cu aspect de pantofi). :))

  15. A mea mica iubeste caruselul, si in fiecare seara spune papa mac mac, papa tenu (trenuletul), papa așima (masina). Dimineata la trezire aceeasi poveste, apoi continuam cand plecam la plimbare: megem papai mac mac. Mac mac ala bine ca e de plastic altfel trebuia sa-i dau cu antisughițol :)))

  16. Eu nu cunosc asa ceva pt ca la mine in familie cred ca s-a incurajat stilul norvegian ca fiecare sa vorbeasca pe limba lui preferata, asa ca nu am un standard cu care sa compar diferite forme mai mult sau mai putin non-standard, sau mai mult sau mai putin eronate sau comice, (plus cu aceeasi ocazie cand zic si eu ceva am mari dubii daca ma intelege altcineva), insa pot sa comentez ca de ex in lb islandeza oficiala la calculator ii zice ceva care inseamna „profeteasa numerelor”, tolva, de la tala = numar, si volva= valva (cu i din a) aia de tip vrajitoare profet magician popular (de tip din alea mai infricosatoarele care mesteca in caldarea din piesa Macbeth, si au un bat in mana, cu care fac vrajitorii si pot face niste profetii atat de tari incat pana si zeul Odin le-a cerut ajutorul, si pana si romanii antici le-au descris ca fiind imbracate in alb si ucigand prizonierii de razboi pt aface profetii bazate pe cum li se imprastia sangele in jur…desi arata destul de sexy in anumite ilustratii, si una de tip manager sef din ele este chiar zeita Freya, zeita care aducea atat dragostea, dar si tipete de groaza si sange). La telefon, tot pe islandeza, ii zice ceva gen „sarma, cablul”, iar la electricitate ii zice „puterea chihlimbarului”:

      • In tarile scandinave limba standard nu a aparut decat destul de tarziu, asa prin sec 19, er aobiceiul cafiecare in satul lui sa vorbeasc asa cum voia, in dialectul sau limba aia a lui de acolo, si asta in ciuda faptului ca scolarizarea era obligatorie de cateva secole bune, dar era scolarizare religioasa mai mult, din aia bazata pe a citi din Biblie, si aia care au scris primele Biblii au fost de fapt primii care au inceput sa pun aasa bazele unor limbi mai unitare ale tarilor scandinave, ca pana atunci zau, fiecare vorbea cum voia, dar nici aia cu Bibliile nu au reusit, de ex pt finlandezi a fost ff greu sa gaseasca cuvantul pt leu, pt ca ei nu au lei acolo, si i-au zis ceva gen „renul nobil” sau la strut, care aparea si el in niste Psalmi pe acolo, i-a zis, zau, pe bune, „cocostarcul camila”, pt ca e c aun cocistarc dar are asa corpul mai cocosat in sus)…de unde probabil si expresia Struto-camila”, dar tot in finlandeza cuvantul pt carte este un cuvant grecest, „kirja” (de la kirie), pt ca ei nu aveau carti, de unde sa aiba carti acolo in Finlanda, doar aveau asa o limb ape care nu o intelege nimeni, plus face aprtedin niste limbi pe care nu le intelege nimeni, (si NU au abslut nici o legatura cu lb maghiara, clasificarea aia mai veche de limbi fino-ugrice a fost facuta asa mai mult din politete politica fat ade aceste 2 tari al caror destin er asa fie odata si odata in UE, dar nu au legatura acele 2 limbi). Iar in Norvegia se vorbea tot asa fiecare cum voia pe muntele lui sau pe barca lui, exista peste 50 de dialecte, doar in scris a devenit la un moment dat obligatoriu sa fie lb daneza scrisa, si prin sec 19 s-au simtit oarecum mai patrioti s au creat 2 limbi oficiale scrise, una care semana cu daneza si una care semana cu un fel de amestec de dialectele vorbite, dar de vorbit vorbea fiecare in continuare cum voia, nu exista vreo legatura intre lb scrisa si lb vorbita, si nu ma refer la pronuntie, ci la expresii si vocabular, la cuvintele in sine, desi si pronuntia joaca un rol. De ex lb daneza scrisa e ceva destul de logic, pare asa o germana ceva mai usora, asa utilizabila de niste copii de clasa a 6-a, dar vorbita suna asa ca si cum ar avea cineva prune in gura si nu se intelege nimic, plus tot asa vorbeste fiecare cum vrea la el in sat de nu se intelege nici azi om cu om, cf acest video, de exemplu,

        Iat lb suedeza scrisa pare mai dificila pt c aare treme pe niste vocale, dar cand o auzi vorbita e mai usor de inteles decat lb daneza, e un fel de limba asa mai de tranzitie intre diverse dialecte pur orale si o perioada mai culta si mai larg alfabetizata la nivel standard. Islandeza nu stiu ca e grea, are si gramatica grea, dar elemente se pot invata pe gratis pe Internet, dar mie in clipa asta nu imi trebuie islandeza, doar incerc sa ma descurc in astea 2 de baza, norvegiana, si daneza. Suedeza scrisa nu-mi trebuie, iar de vorbit ma pot intelege cat am eu nevoie, asa prin semne de exemplu, cu mai multi ! Si mie mi se adreseaza oricum majoritatea scandinavilor automat in lb engleza din primapt c ase vede clar ca nu sunt scandinav, dar nu bazat pe complexiune sau culoarea parului si ochilor, pt c aexista destui scandinavi nascuti aici care sunt asiatici, de exemplu, dar la mine se vede clar ca eu sunt pe dinafara oriunde sunt, si ca nu sunt de-al locului si ca sunt asa un fel de turist zapacit si distrat si ignorant oriunde trec ! Si de aia automat toti din Scandinavia mi se adreseaza in lb engleza ! Ca asa fac ei fata de turisti !

      • Ha ! Ha ! Pana una alt ama chinui sa invat numerele pe lb daneza pt ca astea chiar sunt tipice acestei limbi sinu seamna cu alte numere decat oarecum pe departe cu sistemul francez, dar e si mai complicat, deex in franceza 70 se zice „saizeci si zece”, sau 80 e „de 4 ori 20”, si 90 e „de 4 ori 20 plus 10”, dar in lb daneza, 60 este se zice „treiuri” (de la de 3 ori 20), iar 50 se zice „jumatate din treiuri”, adica e un fel de pescurtare a „de 3 ori 20 minus jumatate de 20= de 3 ori 20 minus 10 = 60 minus 10 !!! 70 e jumatate din patruri, adica jumatate de 20 scazut din 4 x 20. 90 e „jumatate din cinciuri”, etc !! Pana m-am prins imi era ff greu sa tin minte, ce era cu aceste 3-uri si 4-uri cand era vorba de 50 si de 70 !! Nu stiu inc acum se spune „al 70-lea”, ca e fffff greu, se zice ceva gen „al jumatatii luate din a 4 -a oara a douazecilea” !!! Pe bune , nici nu stiu cum sa explic traducere aacestui numeral ordinal, asa de greu e de tinut minte, si nici nu vreau sa invat cum se zice al 73-lea de exemplu !!!

      • Eu de obicei visez in lb engleza pt ca o si folosesc destul de mult si de multa vreme, plus vorbesc cu Anneline in lb engleza inainte sa adorm si/sau de obicei adorm cu un film in lb engleza asa in background. Dar culmea e ca tocmai cu cateva luni inainte sa ma mut in Danemarca inceusem sa visez in lb norvegiana. Acum aici am mai visat de cateva ori in norvegiana, in daneza imi e imposibil sa visez. Cel mai dificil mi se pare ca nu exista o pronuntie cu un accent si o tonalitate standard pe care sa o pot imita, fiecare are un accent propriu, si o pronuntie proprie, dar asta e ceva relativ comun in toata Scandinavia, nu exista un standard vorbit specific, sau ceva ff larg regional, e ff fragmentat aproape de la individ la individ, mai ales daca esti la oras unde fiecare vine din alta parte. Daca eram intr-un sat, acolo poate ca aceia care au trait in acel sat de generatiii bune intr-adevar vorbesc cam in acelasi fel, dar altfel nu, si credeam ca variabilitatea e mai mare in Norvegia, dar nu, e si mai mare in Danemarca, si-mi dau seama de asta si mai puternic pt ca sunt intr-un oras mai mare unde e lumea chiar din toata lumea, si uneori strainii vorbesc o daneza mai daneza decat danezii, cu regionalisme, si fara neologisme, pt ca unii au mers la o scoala locala si au invatat dupa ureche de la copiii locului respectiv toate regionalismele si argoul
        comunei sau satului respectiv !

    • Ca in bancul cu doi militieni care gasesc un mort pe trotuar si dau sa scrie procesul verbal:”victima era intinsa pe trotur…pe trotal…”Il imping cu piciorul in strada si scriu mai departe:”pe carosabil”.:))

  17. Pingback: Vineri recomand(ăm) articole | Anotimpuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s