Nu sunt un bun crestin. Si uneori sunt o dama de pica. Ca ma apuca asa pica pe cate unii.
Am pica pe politicianul care ti-a pupat clanta toata campania electorala si ti-a promis cel putin trei stele si un pogon pe luna si care acum da din mana a lehamite cand te vede, ca esti prea jerpelit si-ti ghioraie matele deci ii strici lui armonia, ii tulburi feng-shuiu’.
Am pica pe seful care crede ca management performant inseamna sa tai tot de pe lista de solicitari si sa pocnesti din bici pe langa subalterni pentru cresterea productivitatii muncii sau sa urlii cat sa acoperi tot corul de nemultumiri.
Am pica pe cel ce te-a numit mereu „prieten” in timp ce ascutea cutitul pe care sa ti-l infiga in spate iar daca nu i-a fost la indemana sa te injunghie macar ti-a pus o piedica, cat sa te vada o clipa cazut in genuchi.
Am pica pe cel ce se crede fiinta superioara si da cu piciorul intr-un caine flamand de pe strada numai fiindca a indraznit sa-i adulmece sacosa cu branza si carnati.
Am pica pe cucoana gatita-pruna care se baga in fata celorlalti bolnavi dintr-o sala de asteptate caci o dor gleznele cocotate pe tocuri de 15 sa stea si ea zece minute la rand ca toti amaratii incaltati cu tenisi chinezesti.
Deci daca am atatea pici inseamna ca sunt o dama de pica, nu?
Altadata , cand sangele imi circula mai vioi prin artere si n-avea timp sa zaboveasca prea mult prin creier, eram impulsiva, imi venea sa dau macar replica daca nu si un pumn la toate „marlaniile” astea. Dar acum, de cand a mai crescut colesterolu si s-a mai potolit si sangele care urca incetisooor la creier si se pogoara si mai incetisor spre degete, nu mai gasesc nici o satisfactie in a cauta scandal sau razbunare. Si nu pentru ca as fi adepta zicalei „razbunarea e arma prostului’ ci pentru ca mi-a placut mult un citat din Razvan si Vidra: „razbunarea cea mai crunta /este cand dusmanul tau/e silit a recunoaste/ ca esti bun si dansu-i rau.”Ce personaj a zis-o nu mai stiu, dar a zis-o bine!
Asa ca acum, cand am pica pe cineva, incerc sa gasesc o razbunare mai elevata, fie ea si imaginara. nu trebuie sa fac ceva, e de ajuns sa-mi imaginez ce i-as putea face si deja ma simt mai bine. Iar la capitolul imaginatie chiar nu stau rau, pot medita orice dracusor pus pe rele!;))
De ce sa-l injur pe ala care ma sfideaza zilnic cu limuzina lui bengoasa (achizitionata sigur-sigur din munca cinstita!) si sa-l blestem sau sa ma gandesc sa-i tai cablul de la frana sau acceleratie? Nu e mai „cool’ sa-i pui zilnic o jerba sau coroana pe capota cu o panglica cu „drum bun pe ultimul drum”? In 2-3 zile o sa renunte singur la masina de frica sa nu-i foloseasca si in loc de dric…
Si de ce sa-mi vina sa-i dau branci pe scari pitipoancei aleia arogante care nici nu raspunde la buna ziua de teama sa nu i se stearga rujul de pe buze dar urla isteric la copiii din jurul blocului ca fac galagie si-i tulbura ei somnul de frumusete?Nu mai bine sa-i scutur pe scara, de la un etaj superior, o colectie de paduchi in cocul platinat cat sa poata face si ea diferenta intre parfumul frantuzesc si aroma de gaz?
De ce sa-mi tocesc degetelele pocnindu-l in nas pe boul care minte si inseala cu tupeu pe toata lumea, escrocheaza chiar si un copil in parc sa-i ia acadeaua caci numai asa se simte el bine, luand ce nu i se cuvine? Nu mai bine dau un anunt la ziar cu un necrolog amplu si detaliat despre cum a fost gasit decapitat si sectionat la groapa de gunoi, cu nasul ros de sobolani? Sau cu numarul de telefon si adresa afisate si cu un text de genul „mascul feroce, satisfac capriciile oricarei nimfomane”ori „donez rinichi”?
Sa faci rau e usor. Nici sa te razbuni pentru raul facut nu-i greu. dar daca tot o faceti faceti-o cu stil si cat sa nu aveti regrete mai tarziu.Mie nu cred sa-mi para rau daca o pitipoanca paduchioasa decide sa se tunda ca altfel nu mai scapa de paraziti. Si nici daca o sa vad o cohorta de nimfomane daramand usa unui nemernic mai rau decat mascatii…
Aveti pica pe cineva? Atunci picati-va imaginatia pe el!N-aveti imaginatie? Pai eu de ce sunt aici??
Ai ceva imaginatie… asta e clar, poate apelez la ea într-o zi, dacă nu se hotărăşte mai repede patronu să ne dea salarile restante de 3 luni….
O, astia sunt favoritii mei! pentru ei imi storc imaginatia la maxim si nu precupetesc nici un efort sa-i „satisfac”.Ca banuiesc ca patronul tau nu e in greva foamei de trei luni, o fi ingurcitat si el ceva fara sa-i pese de salariati…
hmmm, n-ai idee…cam ce ingurgiteaza el, mai ales daca ne referim la urarile de bine pe care i le transmite fiecare salariat in parte… si sunt muuuulllltiii…
Doar urari? Da’ voi caimac la cafeaua sefului nu puneti? Ca daca aveti gatul prea uscat se rezolva cu niste expectorante…Eu, in tinerete, am pus vreo doua caimace de-astea, nici nu le amestecam, sa nu le stric dizainu’!:))
Şi dacă păduchele pe care-l trimiţi surpriză are şi el săracu’ o vârstă şi-un colesterol şi nu-i vine să se răzbune împuind sau pur şi simplu nu mai are arma în dotare ?!
Pai n-am zis unul, am zis mai multi.Sa socializeze si ei, sa tropaie bine…Si paduche neprolific inca n-am vazut.N-ai auzit si cucoane care cica au facut paduchi de la sampon? pai daca sta paduchele-n sampon, sta in orice!:))
Ah, ce idei delicioase, ce articol instuctiv. Te-as face autor de manual, daca as fi ministru. Dar n-o sa fiu, asa ca asemenea creatii vor ramane cu soarta de a circula pe sub mana.
Donatorul de rinichi mi s-a parut maret!!! Am stiut eu bine ca as naste razand cu tine…:)
Astea au fost doar asa, de promo, sa-mi fac reclama.Ca vreau sa-mi deschid firma!:))Prea scapa multi nepedepsiti si nu putem chiar sa-i impuscam pe toti…
Moaa…deci stiu la cine apelez :))
La doua consultatii a treia e gratis.Dar la tine plata se percepe in capsune de-ale din sticle.:)
Si eu as avea pica pe cei mentionati
Sigur ca le am si eu ale mele, sunt om. Dar in general incerc sa ma autoeduc si sa nu „o port” mai mult de …cateva minute. Daca ma deranjeaza foarte tare ceva, daca sunt martora la o nedreptate, da, devin „dama de pica” si ma razbun oarecum chiar daca nu sunt implicata direct
Apoi imi trece
Nici eu nu reusesc sa ma abtin intotdeauna, cateodata mai scap o rautate imediata, n-am timp sa-mi linistesc nervii. Dar in general gasesc ca violenta sau agresivitatea verbala n-au succes, dor mai putin decat ironia si replica fina.Si mie imi trece dar …
Buna colega , da stiu ca ai o minte, brici nu altceva ,felicitari! Silvia
Mersi, colega! Daca te supara cineva iti stau la dispozitie.:))
Daca o sa am pica vreodata pe cineva, stiu la cine sa apelez. 😉
Tu te alegi cu o polita platita si eu cu o satisfactie gratuita! Adica acum n-ai pica pe nimeni? Ce, tu traiesti in rai?:)
Am invatat sa ma impac cu lumea, asa cum e… Nu ca ar fi bine…
Baba la popa: „Parinte, ma bate, nu stiu ce sa mai fac. L-am injurat, l-am batut si eu, l-am amenintat, tot ma bate.” „Draga mea, daca te bate, fa-i bine, raspunde-i cu dragoste, nu cu razbunare si vei turna carbuni aprinsi pe capul lui!” Dupa o saptamana: „Parinte, nu mai stiu, i-am turnat si carbuni aprinsi pe cap si ulei fierbinte si apa clocotita si tot ma bate! „
:))))
Buna asta! Dragostea e dura cu unii…
Vezi ca am stofa de „parinte”? Vorba buna+ farsa buna= succes garantat!
Am sa apelez cu incredere la serviciile tale! 😀
De ce am eu senzatia ca te descurci bine si singura? Ca nu degeaba ne-am impartit „suroreste” cazanele alea cu smoala…:))
In caz ca….sa stiu si eu ca am un spirjin,nah! 😀
Aha, vrei o alianta, sa coabitam, ca asa-i la moda?Gata, fata, s-a facut! Pe ei, pe mama lor!!:))
Ce bine ca te-am gasit ! Ti-i las de acum tie in grija, ca la mine mor greu, ca-s milos… 🙂
Si eu sunt miloasa, am crampe la suflet cand e sa ma razbun.Si de ce ne-am dori sa moara greu, ce farmec ar mai avea?:)))
Da uite vezi, cu milosenia ta, tocmai ai ratat un job part-time 🙂
Oho! Eşti o damă cu multe pici, dar până la urmă, vorba lui Răzvan : răzbunarea-i cruntă când duşmanul recunoaşte că eşti bun, iar el rău, tot vorba asta-i mai înţeleaptă. Că tot ai amintit de piesa asta, ştii ce-i curios, actualitatea problemelor. Noi n-am învăţat nimic din trecut, ceea ce ne condamnă să repetăm istoria. Nu ştiu dacă sângele-i de vină că nu mai cari tu pumni în stânga sau dreapta, ci oboseala care, după ce te-a pândit hăhăind pe la colţuri de cât de vitează eşti, te-a luat de mână şi ţi-a spus: „ai văzut că nu rezolvi nimic?” Să ştii că şi pe mine mă pândeşte, îi simt răsuflarea-n ceafă şi ştiu că deocamdată doar donquijotez. Îmi place finalul. Nu e vorba de resemnare, ci de înţelepciune.
Cand eram mica rasuceam degete, apoi am dat de cateva ori cu pumnul, acum m-am potolit , dau numai cu gura si niste suturi in c** , virtuale desigur.Nu ma mai impresioneaza sangele pe pereti dar ma bucur sa vad macar o vantaie pe obrazul gros…Sa zicem ca-i intelepciune desi mi-e teama ca e mai mult batranete…:))
Pingback: Dama de picaNu sunt un bun crestin. Si uneori | iqdeblonda
desi uneori fac spume, cred ca cea mai buna metoda e sa-i ignor, sa-i anulez dintr-o trasatura de condei! viata mea e prea scurta sa-mi pierd timpul inventand suplicii pt toti, cand pot sa-mi folosesc imaginatia la ceva placut…pt folosul meu propriu 😉
Dar inventarea de suplicii pentru dusmani e un fel de sare si piper in viata! si nici nu ia mult timp, la mine vin ideile spontan, ramane doar sa le rafinez si sa le savurez. O fi sadism dar zau ca produce endorfine!:)
daca n-ai remuscari mai tarziu, e intradevar o metoda perfecta de defulare. eu-s prea miloasa (da si cu cine nu trebuie!) asa ca mai bine ii las sa si-o ia singuri.
bun, daca cineva insista repetat sa se bage-n ciorba mea pana la urma o pateste de fuge mancand pamantul 🙂
Mi-a placut mult ideea ta de razbunare pentru tipul cu limuzina. Ideile tale sunt machiavelice rau, nu as vrea sa te supar vreodata.;))
Nu prea ma supar usor, chiar tin la terfeleala si nu fac caz nici de o injuratura nici ca m-a calcat cineva pe bataturi.Mi se pune pata rau pe aia care calca in picioare pe toata lumea, aia de se cred de sange albastru si sunt negrii in cerul gurii. Daca as avea cu adevarat ambitia si puterea sa le-o platesc zau ca nu le-ar fi deloc bine, s-ar cam tavali in chinuri.
Cei despre care vorbesti tu, sunt precum pisicile fiindca au 9 vieti si nu „mor” asa de repede orice le-ai face.
Bine ca nu ai picat! :))))
Mai pot apela la serviciile tale? Scrii si în limbi straine? :)))
Tu esti prea blanda sa te rafuiesti cu cineva. Si nici paduchi n-ai de unde aduna…
Vorbesc vreo doua limbi straine dar mixate intre ele iar de scris, in functie de cata bere cu lamaie beau, scriu in malgasa si in bulibasa veche si in cuneiforma si ciocaniforma!:))
Nu m-am razbunat niciodata dar am vrut de multe ori…”prieteni” avem toti si poate e bine ca ne fac sa apreciem mai bine prietenii adevarati, oameni care nu suporta animalele sunt la tot pasul si tara este plina de pitipoance:) Dar sa stii ca o sa tin minte ideiile tale absolut fantastice:))
Nici eu nu m-am razbunat vreodata.Adica n-am luat gatul nimanui si sa-l ingrop in padure, ca in rest…:))
sa faci rau e cel mai usor si la indemana mai mereu, dar nu este mereu solutia potrivita
Si cum n-as fi eu insami daca as alege varianta cea mai usoara trebuie sa gasesc ceva mai „sofisticat”, un rau mai putin nociv dar totusi usturator!;)
Multumesc de vizita.
“dama de pica” se cheama?! si eu tocmai voiam sa te întreb unde ti-ai ascums aripioarele… ca nu ti le vad tot timpul.
O, n-am aripioare decat la tampoane!:))Dar sper nici cornite sa nu-mi creasca…(si chiar daca, am o capita de par, n-or sa se vada)
Subscriu si eu la,, picile” tale de mai sus. Intr-adevar multi oameni josnici in ziua de azi. Mergem insa inainte cu tupeu, dar cu ceva bun simt.O seara placuta!
Unii au ridicat mojicia la rang de arta. N-oi fi nici eu vreo lady dar nici sa calci cu asa nesimtire peste cadavre nu e acceptabil.De undeva trebuie sa-si primeasca si astia „rasplata”…
Eşti genială!Genial de malefică!Trebuie să adun multă ură pe cineva ca să apelez la tine pentru o idee de răzbunare(îl va durea tare).Ca de obicei mi-ai facut ziua! :))
Ca nu putem sa candidam toti pentru premiu Nobel! Trebuie sa ne specializam fiecare in ceva si cum eu nu ma pricep la livezi…:))
Fantezii din astea cu totii cred ca am avut. Ca ne place sau nu sa recunoastem 🙂
Vrem sa fim buni dar reusim mai greu. Si daca tot nu facem nimic efectiv, macar sa visam la mici razbunari :))
Adevarul e ca doar m-am gandit, cand si cand. Ca un cutare ar merita aia sau aia. Si am ramas doar cu atat. Mereu mi-am zis ca e bine sa-i las in plata Domnului pe toti care mi-au facut rau. Si mi-or mai face…
Ce-i drept si eu cam tot in nadejdea platii lui Dumnezeu ii las, ca e numai gura de mine,:) Dar te simt bine imaginandu-ti ce ai putea face, sa usture fara sa doara.
Pingback: Înfiinţez o rubrică duminicală permanentă, „Recomandările săptămânii”.