Inceput de saptamana

Standard

Ziua de luni a trecut aproape cu bine. Agitatie, treburi multe, conflicte de munca, probe de salubritate luate la prima ora, externari, bla-bla-blaa… Hai ca mai e putin si plec acasa, n-a murit nimeni, nu ne-am paruit. Ba am avut timp si de o cafea facuta de subsemnata, fara nici o masuratoare de ingrediente de era sa omor tot personalul sau macar sa-l bag in fibrilatie. S-a baut, dar spritz, cu adaus de apa si cu maxilarele inclestate; de la distanta parea ca zambesc toti, nu-ti dadeai seama ca li s-au strepezit dintii.:))

Scurta constatare referitoare la calitatea pacientelor mele:

Are 25 de ani, e deja la al cincilea copil. Copii are mai multi decat dinti in gura si cu siguranta dublu decat numarul de neuroni. E venita de la fundatia „Pro vita”, de la parintele Tanase, unde se aciueaza toate exemplarele astea fara capatai. Ai fi tentat sa-ti fie mila, zici ca e lovita de soarta dar mila te tine doar pana deschide gura. O intreb:

-Ai si tu pampersi la copil, ti-ai adus ce-ti trebuie?…

-Pai n-am, ca le-am zis sa-mi dea, da’ au zis ca-mi aduc ei pe urma, nu-mi da nimic inainte…

-Dar nu puteai sa-ti cumperi si tu doi pampers pentru prima zi, ca doar oi avea si tu niste banuti, nu astepti chiar totul de la fundatie?

-Ba am, da’ sa-mi dea ei, io i-am zis asistentei sa-mi dea, f***-o in gura s-o f** si n-a vrut!!!

Cam asa o sa zica maine si de mine, ca i-am dat doar doi pampersi si nu mai multi! Ca ea e amarata si i se cuvin… Poftim sa-ti mai fie mila.

Anunțuri

32 de răspunsuri »

  1. Ce mila sa imi fie de una care toarna plozi la minut si nu stie sa fie recunoscatoare ca macar nu ii arunca cineva copiii intr-o ghena? Iarta-mi limbajul, dar sunt REVOLTATA!

    • Mereu oscilez intre mila si revolta. Daca nu dau niciodata nimic cersetorilor de pe strada mamele astea „amarate” mai reusesc cateodata sa ma pacaleasca.Zici sa-ti faci o pomana cu un copil si sa-i dai de-un pampers si ea fuge repede sa-si ia cafea de la dozator. Ca de, a poftit!…Sa mai spun ce bine-mersi sforaia in timp ce ii plangea copilul? pai asta pentru ea e zgomot de fond, nici nu-l mai sesizeaza!

      • Ar trebui sa iti tii banii in buzunar, sau sa cumperi tu direct pampers-ul ca sa nu aiba cum sa isi mai ia cafea. Tatal meu asa procedeaza: cumpara painea si i-o da cersetorului si normal ca ala ii cere bani.

    • Ce sansa ar avea copiii astia sa creasca altfel decat parintii lor? Nu educatia ci instinctele ii vor calauzi in viata. Dar daca e sa spun totusi o vorba buna in apararea ei( ca nu putem numai sa dam cu pietre) ar fi faptul ca macar nu-i abamdoneza prin spital, ii duce cu ea la „fundatie”.De fapt, astia sunt polita ei de asigurare, nu?

    • Gioconda originala n-avea sprancene, asta n-are dinti!Aia zambea enigmatic, asta se incrunta fioros.Aia era frumos pieptanata, asta zici ca-i tunsa cu ciobu’.Singurul mister e cati copii va reusi sa faca pana intra la mini-pauza.:)

  2. Apropos de ce scrii tu aici , Adelina , cu treaba cu gura si pacienta amarata ce trebuie ajutata de societatea in care traieste , ca nu e vina ei ca s-a nascut in societatea asta…asa , am mai scris eu despre asta , dar nu ma pot abtine sa nu ma repet .Cam la vre-un an si ceva dupa revolutie , da….acum douash’ de ani in urma , eram noi pe strada cu tatal meu…noi , surorile , si am vazut doi pui de copii de la orfelinat care cereau bani…dupa campania media ce li se facea , normal ca si noua ne era mila de „bietii copii orfani din societatea romaneasca comunista”. Si ii spunem tatalui sa le dam 1 leu colea…la care taica-meu rabufneste :”Tu cate Jelibon ai mancat , fa? Tu cate Bonibon ai mancat? Si tu cate doze de suc ai baut? Habar nu aveti ce-s alea ,este?proastele dracu’ ce sunteti! Va e mila de ei?I-a intreaba-i unde-i cel mai iefitin Toblerone…poate asa aflti si voi ca aia e ciocolata! „.
    Ma bucur ca ai scris despre asta.Eu cand am scris sau am comentat despre astfel de specimene „nevinovate” , mi-am luat tomate in freza…ca cica habar nu am ce inseamna mila si toleranta si ca sunt zgarcita si habar nu am ce inseamna suferinta! 😉 😛

    • Stiu ca sunt multi care nu sunt de acord cu mine, care cred ca trebuie sa le dam si femeilor astea o sansa. Una, nu cinci! Si nu sapte sau opt in urmatorii ani. Copiii lor sunt condamnati din start, putin probabil ca isi vor depasi conditia si nu vor fi influientati de mediul in care traiesc. De ei mi-e mila. Si un pic si de noi, ca va trebui sa le tot „dam”, ca li se cuvine…Am vazut copii nedoriti de mame si abandonati;unii, lasati de izbeliste, au ajuns niste retardati, altii, intrati in familii bune si iubitoare , s-au ridicat spectaculos. Educatia face diferenta. Si exemplul familial.

  3. Să ne dea și nu ne dă… de prea multe ori aud în jurul meu asta. Nu zic că trăim în societatea perfectă, dar mai trebuie să ne ajutăm și singuri, nu doar să așteptăm de la alții. Păcat de copiii ăia nevinovați care au toate șansele să ajungă exact ca mama lor. 😦

    • Sa zicem ca ea, mama, trebuie sa ingrijeasca 5 copii(ingrijire aleasa, desigur!) dar tatal de ce n-ar putea sa sape niste santuri sau o tarla de porumb? Ca nu-l pune nimeni sa construiasca sateliti, sa spuna ca nu poate… Si daca isi permite sa-si intretina familia, sa faca cati copii vrea. Daca nu, sa se autocastreze, ca-i dau eu drujba!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s