Uneori ii iubesc pe americani

Standard

Sa vorbim despre orice numai despre Cioaba nu! De exemplu sa vorbim despre educatie.Cum se face la noi si cum e la altii?

N-am absolvit nicio universitate occidentala, nici macar n-am avut tangente cu invatamantul de peste granite. Ca nici nu prea am calcat peste granite.;))

image025Cu vreo 2-3 ani in urma am fost trimisa la niste cursuri de perfectionare profesionala, la Bucuresti. Unul a fost tinut la maternitatea Polizu cu medici romani si unul la Giulesti (exact inainte de cumplitul incendiu)  cu medici americani. Tematica a fost cam aceeasi bazandu-se in special pe reanimarea neonatala iar cursantii au fost atat medici cat si asistente de la maternitatile din sud si estul tarii.

Cursul de la Polizu as fi putut sa-l studiez si singura acasa citind cele cateva brosurele dupa care ni s-a predat. Medicii romani au fost draguti si amabili, au scurtat cursurile cat s-a putut ca erau si ei ocupati cu treburile de zi cu zi din spital. Multa teorie, multe lucruri inutile. De ce trebuia un curs de intubatie oro-traheala si folosirea laringoscopului daca noi nu avem dreptul si competenta de a-l folosi? De ce ne-au predat cateterizarea ombilicala daca tot nu se mai face? Si altele de felul acesta care ne-au mancat o saptamana din viata … Eu nu-s genul care sa stau cuminte in banca si sa ascult, daca am nelamuriri intreb. Ca daca o institutie cheltuie bani cu mine si ma trimite sa ma instruiesc se presupune ca trebuie sa ma intorc oleaca mai desteapta. Asa ca am tot pus intrebari! Nu prea se pupau ele cu tematica de la curs dar erau lucruri de care ma loveam frecvent la serviciu si mi s-a parut un moment propice sa invat de la niste maestrii, pentru ei astea erau niste nimicuri zilnice. Dar am primit mai mult raspunsuri evazive, trimiteri la manuale si mereu acelasi argument:”de la caz la caz”.

Am intrebat de ce nu ni se arata si ceva practic, sa ni se permita, in grupuri mici, sa mergem in reanimarea spitalului si sa vedem cam ce fac ei acolo. Am fost refuzata, desigur, abia ni s-a permis sa ne aruncam un ochi prin sectia cu copii sanatosi. Ca n-am avut stare pana n-am gasit o modalitate de a vedea si blocul operator si salile de nastere asta e alta poveste, nu divulg nimic!:) Dupa o saptamana m-am intors la spitalul meu mic de provincie cu niste notiuni teoretice noi si…niste manuale.

Cursul de la Giulesti a fost sponsorizat de catre Biseica Mormona(are un titlu pompos dar asta inseamna) si a fost tinut de niste medici americani. Toti in varsta, cam promotie cu Matusalem dar toti in activitate, fie in spitale fie la catedre. Asa oameni zambitori si binevoitori n-am mai intalnit, au ameliorat toata proasta impresie pe care o aveam despre americani in general.

Primul lucru pe care l-au facut a fost sa ne dea niste ecusoane si sa ne roage sa ne scriem pe ele doar prenumele, fara nume, fara functie, ca sa stie cum sa ne strige. In fata lor eram egali si eram o echipa. Abia mai apoi ne-au impartit in grupe mai mici, sa putem exersa ce ne-au predat, sa ne obisnuim sa lucram in doi, mai intai preferential apoi aleatoriu, caci toti trebuia sa fim pregatiti sa actionam identic.

Si au dat drumul unui filmulet. Intai mi-am zis ca incep sa bata campii, nu-mi plac filmele metaforice. Filmul era cu un pui mic de gazela ce alerga disperat sa scape de un leopard. Care leopard venea in salturi mari pregatit sa-l inhate fara mila. Si cand tocmai strangeam din ochi sa nu vad scena sangeroasa ,din spatele leopardului, cu viteza mult mai mare, venea un tip care insfaca puiul de gazela si fuge cu el la sub-brat lasand leopardul cu buza umflata. Am rasuflat usurata in timp ce unul din profesori ne spunea: ” cel putin de cateva ori in viata voi trebuie sa fiti alergatorul care sa scapati un pui din ghearele mortii.Deci trebuie sa fiti mai iuti decat moartea!”

Vorbele astea n-o sa le uit niciodata si de cate ori am fost nevoita sa privesc moartea in ochi am promis ca o sa fiu mai iute ca ea.Si americanii m-au si invatat cum!

Din echipa lor facea parte si o domnisoara tinerica, nu cred ca avea 30 de ani iar cel care a prezentat-o ne-a spus sa nu ne lasam pacaliti de aspectul fragil, domnisoara este asistenta experta in insotirea cazurior grave de nou-nascuti pe durata zborurilor cu avionul, deci e un inger si pentru ca salveaza vieti si pentru ca zboara! Va vorbi vreodata cineva asa frumos si despre mine?

Trebuie sa recunos ca in timpul cursului am cam dat-o si cu batul in balta (puteam sa ratez eu momentul de a-i uimi pe americani?) .Cand profesorul ne exemplifica cum se face dezobstructia cailor respiratorii cu o para de cauciuc eu, cunoscand doar realitatea din spitalele romanesti, l-am intrebat cu ce dezinfecteaza aceste pompite si in ce solutii dezinfectante le pastreaza. Omul s-a uita la mine ca la ozeneuri, nu intelegea ce intreb, am repetat si apoi m-a lamurit: nu dezinfecteaza si nu pastreaza nimic, totul e de unica folosinta si se arunca dupa utilizare. Desigur ca n-am putut sa tac si am intrebat, glumind, unde le arunca ca vin eu sa le adun, pacat ca e un ocean intre noi…

Cursul tinut de americani a durat doar doua zile dar mi-a schimbat optica asupra profesiei mele. Nu au evitat nici o intrebare, ne-au pus sa exersam pe manechine manevrele pana ne-au iesit perfect, ne-au incurajat, ne-au facut sa nu ne fie rusine de nepriceperea noastra. Venisem acolo sa invatam si ei erau fericiti sa ne invete. Aproape ca am fost mandrii de noi, ca suntem mai rapizi ca leoparzii. Iar la sfarsit ne-au dat si cate un kit de reanimare pe care il folosim si astazi in sectia noastra.

Da, uneori ii iubesc pe americani.

46 responses »

  1. Americanii au stilul de a veni cu informația ca și cum tu nu ai cunoaște nimic în domeniu! Poate că asta face prezentările lor atât de utile și „la obiect” !

    • Ei vor sa faci un singur lucru dar sa-l faci perfect, noi vrem sa facem de toate dar cum s-o nimeri. Asa am inventat noi cumulul de functii, cand cineva e pus sa faca, pe langa specialitatea lui si alte 3-4 lucruri de care n-are habar…

      • Din același motiv am reușit să descoperim multe lucruri și același motiv ne face atractivi, ca forță de muncă, pentru multe state ale lumii! Și nu pentru salariile mici pe care le acceptăm, uneori!

  2. Accentul pe practica si pe mai putina teorie multa si inutila se vede in educatia si profesiile strainilor in general, nu numai a americanilor. De aceea americanii, ca tot e vorba de ei, sunt foarte buni intr-o anumita specializare. La noi, invatam sa fim buni la toate si de fapt la cazuri mai grave ne prindem urechile.🙂

    • Noi suntem foarte buni la un singur lucru: la improvizatii! Pe vremea lui Ceausescu ne-au venit cateva delegatii straine si se minunau de cum ne descurcam noi cu nimic, de beculetele cu generator pe care le foloseam cand se oprea curentul, de cum faceam catetere venoase din ace rupte si furtun la metru si de cum infasam copii „sarmaluta” ca e frig in saloane…Lor nu le-ar fi dat prin cap, la ei daca se strica un computer se inchide spitalul.:)

  3. cred ca la noi e vorba de metoda in general si asta e valabil si la scoala generala si la facultatea de orice fel si la orice curs de perfectionare. daca e strict cu participare romana, nu vezi nimic practic, teorii, avioane, lucru de mantuiala sa fie la numar. am fost tare surprinsa cand am participat la un training organizat de-o echipa germana structurat perfect, partea teoretica scurta, cu filmulete, cu explicatii, cu pauze scurte si apoi aplicatii exacte, exemplificand teoria. nu mi-am dat seama cand a trecut timpul si as fi tot stat gura casca sa-mi prezinte toate produsele si micile smecherii din spatele lor, lucruri pe care nu le vezi in nici un catalog.

    • Canva, cand eram eu in scoala generala, erau macar niste ore de practica in care baietii invatau sa mestereasca chestii utile iar fetele invatau sa tricoteze sau sa faca mancaruri simple. Azi cei mai multi nu stiu cum se schimba un bec iar femeile, cand ajung gospodine la casa lor, cauta pe net cate minute trebuie sa fiarba un ou…Occidentalii nu sunt foarte destepti dar sunt foarte pragmatici si asta e de admirat.

  4. Din cauza asta copiii nostri termina o multime de scoli, au teancuri de diplome si habar nu au sa insurubeze un bec. Ceea ce intalnesti pe teren nu are de multe ori nici o legatura cu ceea ce scris in manualele invechite si oricum, pana cand nu faci cu manutele tale ceva, nu vei stii cum se face acel ceva.
    Poate a bagat la cap vreun doctor ca noi refolosim pompitele si candva, peste ani, va trimite prin maternitatile romanesti cate un pachetel… :))

    • Suntem si foarte conservatori, daca am invatat ceva in tinerete si a functionat refuzam sa ne perfectionam, sa acceptam ca stiinta a evoluat, ca se poate si altfel, mai simplu sau mai eficient. Ma uit la medicii mai in varsta care nu vor sa foloseasca tehnologia moderna, care nu se ating de calculator si care vor sa facem totul ca pe vremea studentiei lor. Ce o fi asa de greu sa citesti noutati, sa mergi la cursuri si congrese? E penibil sa vina pacientul cu niste rezultate de investigatii moderne si sa refuzi sa te uiti pe ele fiindca nu le intelegi.

    • Mai admir ceva la ei: ca-si trimit copiii la munca din adolescenta! Nu pentru ca nu-i pot intretine, chestia asta o fac si milionarii, ci ca sa-i invete sa pornesca de jos si sa treaca prin toate etapele. Daca ei ar aveau un rege al asfaltului sunt convinsa ca fi-su ar stii exact si cum se da cu lopata pe un santier si cum se toarna asfaltul, nu doar ar cheltui banii tatalui si atat…

  5. Postarea ta imi aminteste de ceea ce fiul meu mi-a spus acum vreo 3 zile in urma , povestindu-mi despre pregatirea lui pentru olimpiada si despre cursurile scolare : ca pana si un mare profesor de matematica , roman , care este parte din organizarea unor anume concursuri nationale de matematica , a afirmat ca ceea ce se preda in scolile romanesti este invechit si necesita imbunatatire , pentru ca in alte tari se pune mult accent pe practica.
    In fine , nu mai departe de luna Mai a anului curent , cand am ajuns si eu la un curs pe meleaguri bucurestene , am vazut diferentele de care si tu povestesti aici.
    Nu stiu cat de tare te-au impresionat pe tine cursurile facute , insa cert este ca daca toti dascalii , cu sau fara recunoastere de dascal , ar avea rabdarea si stiinta de a reusi sa instruiasca pe cei interesati , in mod serios si profesional…poate ca nici inginerii de azi , cu 3 facultati , nu ar mai ajunge someri cu acte in regula , la terminarea scolii si nici cei ce termina cu laude nu ar mai pleca sa profeseze in alte tari , unde munca le-ar fi apreciata si recunoscuta.

    • Si fi-miu, in liceu, facea pregatire speciala pentru informatica.El a facut un liceu particular, cu alta mentalitate decat in liceele de stat: daca esti bun la ceva si esti interesat sa urmezi o cariera apoi esti sprijinit sa reusesti! Esti invoit de la ore si faci pregatire suplimentarea in domeniu, esti promovat ca cineva sa te remarce. Si esti incurajat sa gandesti, sa ai opinii proprii si sa ti le susti cu argumente. Apoi, in facultatea de stat, s-a intors la mentalitatea romaneasca: sa invatam ce au invatat si ultimele 10 generatii chiar daca acele cunostinte nu se mai folosesc nicaieri! Ca o curiozitate: in toata facultatea n-a avut nici macar un caiet fiindca n-a simtit niciodata nevoia sa ia vreo notita!

      • Exact…poti invata din exemple practice si nu din teme scrise….Dar ca si fiul tau in facultate , tot asa si in restul invatamantului , de la prescolari , la universitari.

  6. Tot asa am fost si eu la un training tinut de catre ceva baptisti americani, despre e-commerce. A fost una dintre cele mai misto experiente la care am participat vreodata. In schimb cand se organiza la noi, era vai si amar.

    • Vezi, o alta treaba care merita toata lauda: bisericile lor, indifernt de cult, se implica social.Daca zicem ca pretuim viata si vrem o sansa pentru toti copii pai hai sa-i si invatam pe oamenii de meserie cum sa procedeze, nu doar sa recitam versete. Pe toata durata cursului nu s-a facut nici o aluzie la religie, nici urma de prozelitism, doar un pix pe care ni l-au dat si pe care era trecut numele bisericii lor.Atat!

  7. Ai povestit extraordinar de frumos. Si da, asta este modul normal de a face training. Si mie mi s-a intamplat ca un strain sa o faca mai bune decat unul de-al nostru. Ma intreb: oare la ei chiar nu exista cazuri gen Moartea Domnului Lazarescu?

    • Ba cred ca la ei cazurile de deces prin indiferenta personalului sunt mai frecvente decat la noi. Ei au criterii clare: esti asigurat, ai asistenta medicala in limita plafonului de asigurare; nu esti asigurat, primesti doar asistenta de urgenta si esti poftit fie ca casierie fie pe usa afara.
      Am avut mamica venita cu copilul de cateva ore in brate din Turcia fiindca nu avea asigurare; au primit-o sa nasca, i-au spus cat costa spitalizarea si daca nu si-a permis costul au poftit-o afara dupa doua ore doar cu un pansament pe buricul copilului, fara nici o alta ingrijire. Si primul spital de la granita romaneasca eram noi, la Mangalia…

      • permite-ti-mi sa ma bag si eu in vorba. Traind in State de ani buni pt sa spun cu mina pe inima ca nu e adevarat. Chiar daca nu ai asigurare, te primesc la spital si te trateaza exact ca si cind ai avea asigurarea cea mai scumpa. Stiu de o mamica, care a nascut fara asigurare si s-au comportat cu ea de nota 100 , ba chiar au si ajutat-o cu hirtiile, sa primeasca compensatie de la stat pt cei cu venituri mici iar statul a acoperit 80 % ( parca) din nastere iar ea a trebuit sa plateasca restul de 20%, dar a putut face plati lunare de cite 50$ pe luna ( fara interes) .
        Am avut ocazia sa vad cum e la spitale aici,de citeva ori ( in afara de cele 2 dati cind am nascut eu) pt ca am avut membrii din familie sau cunoscuti internati. Numai ca nu te pupa in fund ( scuzati expresia) . Asistentele si medicii n-a treaba ce fel de asigurare ai ( sau nu ai). Aia e treaba celor de la administratie, care vin la tine in salon si se discuta tema, se fac hirtiile si gata.

      • DA, legile difera de la stat la stat, dar oriunde emergi la medic, nu te lasa sa mori si nici nu te trateaza altfel pt ca nu ai asigurare. Faptul ca nu ai asigurare,nu inseamna nimic, primesti factura in posta ai gata. Dar de vazut, medicul te vede si te trateaza.

      • Si aici te trateaza daca ajungi la urgente, dar nu te tin in spital mai mult de 24 de ore decat daca esti pe moarte. Am vazut cu ochii mei cum au dat-o pe o fata afara dupa 24 de ore, pentru ca nu avea asigurare si nu isi permitea sa plateasca spitalizarea.😦

      • Draga A.T. multumesc de informatii, sunt foarte interesata de tot ce pot afla nou despre sistemul medical de pretutindeni. Nu vorbeam de urgente, astea se primesc oriunde in lume.Doar ca notiunea de urgenta se refera strict la primele manevre, alea care iti salveaza viata. Daca ai avut un accident si ti-ai rupt un picior sigur ca-ti fac radiografii si ti-l pun in gips dar daca mai apoi ai nevoie de interventii chirurgicale de corectare alea ori le platesti ori plateste firma de asigurare. Personalul medical e omenos oriunde in lume, de aia pleaca si voluntar unde e situatia mai neagra dar ce te faci cu partea administrativa, cea care lucreaza cu cifre, nu cu bolnavi? Ei iti aduc la cunostinta ca ai depasit bugetul, deci iti limiteaza interventia. Sanatatea costa si e scumpa, sunt de acord cu asta doar ca unii nu si-o permit(desi ma intreb cum de n-au bani de o asigurare minima, ieftina, dar au bani de tigari si bautura tocmai ca sa-si nenoroceasca si sanatatea lasata de Dumnezeu!)
        Bun venit in vizita, te astept oricand cu placere.Uneori ii iubesc pe americani dar pe romanii din America ii iubesc intotdeauna!

  8. Nu știu cum naiba se face…că nu numai americanii sunt așa, ci NOI suntem singurii pe dos.
    Ceea ce povestești tu e valabil și la noi, adică la tagma profesoricească. Musai să mergi în afară ca să înveți ceva că toate cursurile de formare (cel puțin cele la care am fost eu și am fost, slavă Cerului!) se derulau exact în maniera descrisă de tine. Celelalte, din afară, sunt parcă din alte…dimensiuni. Nenorocirea e că vii înapoi și vrei să aplici ce ai învățat. Și ți se spune că NU se poate ….😦

    • Nu stiu de ce suntem asa rigizi! La voi problema e si mai grava.Daca noi suntem obligati sa respectam un protocol pentru orice (avem chiar si protocol pentru spalarea mainilor!) pentru ca asa, cica, se evita erorile, la voi ar trebui sa fie o programa mult mai lejera si adaptata fiecarei comunitati, fiecarui profesor. Unde-i libertatea profesorului de a-si incanta elevii, de a-i incuraja sa gandeasca liber si sa dicute? La noi e simplu: scrieti dupa dictare si va ascult data viitoare! Cred ca cineva chiar ne vrea prosti !

      • 😦
        Știi..uneori ești tentat să crezi în complotul universal pentru distrugerea rasei umane sau cel puțin a unora dintre popoare…
        Nu știu unde vom ajunge, dar cred că nu departe…😦
        Na că m-am întristat…

      • Nu te intrista. Nu stiu ce predai tu dar daca tu reusesti sa faci doi elevi sa gandeasca corect si moral iar eu reusesc sa invat doua mamici sa-si creasca bine copii atunci mai avem o sansa. Ca nu mor caii cand vor cainii!

  9. Ce amintiri mi-ai trezit… A fost acum 3 ani, pe 16 august incendiul de la maternitatea Giulești. Știu că trebuia să nască sora mea acolo, dar norocul a făcut să nu se grăbească bebeaua.

    Mie îmi sunt simpatici americanii.🙂 Nu ți-au spus unde le aruncă, nu? Doar alții ne-au trimis -ajutoare – medicamente expirate, că vorba aia, încă-s bune!🙂

    • O, am vazut tiruri de chestii expirate trimise ca donatie imediat dupa revolutie! Erau un fel de cos de gunoi umanitar…
      Cat despre tragedia de la Giulesti pe mine chiar m-a marcat. Am realizat ca mi s-ar fi putut intampla oricand si mie, cam in acelesi conditii lucram. Cand am fost eu la curs chiar am avut „indrazneala” de a ruga sa-mi fie permis accesul acolo, in reanimarea care a ars. Si oamenii au fost foarte draguti, m-au primit, mi-au explicat, mi-au aratat chestii pe care nu le vazusem niciodata(dadeam si eu din cap ca prostul, chipurile intelegeam ,dar n-o sa am eu asa jucarii in vecii-vecilor!) .Si m-a surprins ce mult personal era acolo, toti foarte tineri.Cum de s-a intamplat ca in ziua fatidica sa nu fie nimeni nu inteleg, probabil cei mai multi aveau program de 8 ore si plecasera.Pe asistenta de serviciu o acuza multi, e tap ispasitor dar nu spune nimeni cate vieti o fi salvat pana atunci, cate mamici isi pruncii in brate fiindca ea si-a facut meseria bine.Cateva minute de neglijenta si s-a ales scrumul de atatea destine si de al ei…

    • Si parea un filmulet cu animalute…Dar concluzia e foarte corecta caci o reanimare dificila n-are sorti de izbanda decat daca o faci din primele secunde pana la doua minute.Daca te gandesti ca diferenta dintre viata si moarte e de doua minute chiar trebuie sa fi mai rapid ca un leopard.

  10. Eu nu zic ca ai dat cu bata in balta, intreband. Realitatea e ca sterilizati. Asta e, ai spus un adevar. Nu mi se pare in neregula sa spui un adevar cu voce tare. In neregula mi se pare sa comentam in pauze, sau dupa usi. Si mai in neregula mi s-a parut ca ei nu stiau asta😦.
    La fel, nu stiau ca o asistenta nu face resuscitare, intubare, etc. DIn toti medicii, rezidentii, asistentii medicali, nu a zis nimeni medicilor americani ca e frumoasa interventia, dar nu e pt voi?

    • E adevarat ca avem si noi multe chestii de unica folosinta, ne-am modernizat, dar avem si multe pe care le sterilizam si le tinem in solutii dezinfectante.Ceea ce americanii nu cred ca au!:))
      Cat priveste cursul de intubare, culmea, l-am facut cu medicii romani de la Polizu! Si printre noi erau si medici-cursanti, nu doar asistente dar nici ei nu folosisera niciodata un laringoscop. De-asta m-am mirat si eu ca pierdem timpul…Dar daca le-am cerut parerea de specialisti referitoare la niste lucruri de care ma lovesc frecvent (cum ar fi tratamentul cel mai eficient pentru icterul patologic al nou-nascutului sau profilaxia cu antibiotic la nastere) s-au eschivat ca nu e tematica de curs…Sa ma laud ca eram singura din sala care am facut o cateterizare ombilicala? n-are rost, desi am facut zeci sau sute, acum nu se mai practica deci de ce mai invatam?

      • M-ai impresionat ca nu ai primit raspuns la intrebariile tale, si am dat eu Google,

        1. tratament icter, http://emedicine.medscape.com/article/974786-treatment
        2. antibiotice, http://www.cdc.gov/groupbstrep/clinicians/qas-neonatal.html

        (ambele, de la americani, poti sa-i dai si prin Google translate)

        Disclaimer> habar nu am daca astea erau intrebarile la care voiai raspuns, sau alt fel de detalii, ca totusi subiectele sunt deosebit de vaste, am vazut la primul ca apareau si niste tabele din Norvegia, si cand se apuca sa faca norvegienii tabele, e clar ca e ceva care trebuie planificat asa pe 5, 15 si 50 de ani, (ca asa se discuta totul la norvegieni, numai la nivel de planuri cincinale la scara mai sus mentionata, daca nu ai acest fel de planuri, nici un tabel nu e bun, si nu te va asculta nimeni si pe urma nu primesti banii sau pompitele sau atentia necesara sau ce voiai sa obtii, desi din fericire majoritatea care se duc la conferinte, se duc ca sa chiuleasca de la serviciu, nu ca sa obtina ceva, fie teoretic fie practic, dar poate ca grupul profesional al lucratorilor sanitari o fi mai altfel, habar nu am, ca eu personal nu m-am inscris la vreo conferinta vreodata decat daca era posibil sa chiulesc total atat de la serviciul de baza cat si de la conferinta si sa fac turism pe gratis sau ff ieftin in locuri interesante si exotice, dar cred ca de aia nu am putut sa-mi gasesc eu vreodata vreun job asa mai stabil in Romania, nici o relatie mai stabila, ca nu eram om serios de la bun inceput, eram numai cu chiulul in cap, in fiecare zi eu personal ma felicit ca nu mai trag in jos bugetul Romaniei, bine ca cel putin de mine s-a scapat de acolo, ca zau, vad atatea articole care infiereaza oamenii lenesi si corupti din Romania, ca efectiv ma bucur sincer ca macar stiu ca macar e cu unul mai putin acolo, eu adica)

      • Ce m-as face eu fara tine, Rudolph? :)) Ce nu pot altii sa ma lamureasca, ma luminezi tu! Pe cand o sa tii si un curs?:))Ca eu merg la cursuri de placere si din interes, nu sa chiulesc de la munca, ca oricum merg din timpul meu liber, nu ma scuteste nimeni de norma de lucru…

  11. Mă gândesc de multe ori cum o fi să vezi atâtea probleme la muncă, să alergi până îţi sar capacele, că deh…cumul de responsabilităţi,..cum spuneai, să încerci să-ţi faci cât mai bine treaba şi să rămâi cu mintea curată şi spiritul liber; ca mai apoi să ne bucuri cu vorbe pe care, eu una, nu le găsesc chiar uşor …nici la mine, dar chiar nici pe alte bloguri. Aşa că nu mă miră articolul acesta. Mă bucură şi parcă adaug cu fiecare cuvânt de-al tău încă o caracteristică a ceea ce văd eu că eşti.

    • Chiar n-as indrazni sa ma vait eu de prea multa munca stiind cat de greu muncesc altii. Acum lucrez intr-o maternitate mica, mi se pare floare la ureche fata de ce probleme intalneam inainte. Desi am vazut multe tot nu m-am „imunizat” suficient, inca ma revolt si ma emotionez la unele cazuri. Dar de cand cu reducerile de personal mai toti avem si cate o functie onorifica, sef de vreo comisie, responsabil cu vreun program, ca la birocratie si chestii impuse nu ne intrece nimeni. Eu, de exemplu ma ocup si de asistenta sociala, lucru pe care l-am aflat la mai bine de un an de la nominalizare, ca uitasera, cica, sa ma anunte… Sau o alta anomalie care ma enerveaza rau:daca esti sef de sectie(medic sau asistenta) primesti un spor de conducere dar daca esti doar de comnpartiment(adica sectia ta n-are minim 25 de paturi) nu primesti nimic.Pai ce, seful e platit sa schimbe lenjeria pe paturi sau sa organizeze si sa coordoneze activitatea medicala si administrativa?Drept pentru care eu am refuzat o astfel de functie, prefer sa fac treaba fara nici o titulatura…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s