Blogul dauneaza grav sanatatii?

Standard

Umbla vorba-n targ spital ca nu e bine sa scrii pe blog ce faci la munca. Ca, cica, denigrezi institutia si sperii potentialii viitori pacienti daca spui nasoale…De-aia nu naste lumea buna la noi ca toata populatia judetului imi citeste blogul!:)

Cel putin asa s-a afirmat la adresa mea ca am indraznit sa povestesc una-alta de prin spital fara sa cosmetizez realitatea . Ei, daca ridicam in slavi conducerea, laudam maiestria minunatilor doctori si va prezentam o statistica a „succesurilor” profesionale, ba daca mentionam si buna conlucrare cu oficialitatile locale si perspectivele luminoase ce ne asteapta in viitorul cincinal prin noile imbunatairi aduse institutiei altfel se evalua treaba!

Azi am facut un lucru pe care nu ma gandeam sa-l fac vreodata: mi-am recitit toate articolele din capitolul „pe holuri de spital”, sa vad ce atingere grava am adus institutiei unde lucrez. Am scotocit cu cel mai critic ochi de parca imi controlam cel mai aprig dusman si tot n-am gasit ceva defaimator. Ca vorbesc de pacientii mei si spun povestioare usor picante din activitatea mea de aproape 30 de ani? doar ultimii cinci ani am lucrat aici, cele mai multe sunt de la vechiul loc de munca… Ca nu spun despre  femeile normale cu nasteri normale si copii normali? pai asta stie toata lumea, as plictisi… Ca ma plang de unele lucruri care nu-mi convin si pe care greu le pot trece cu vederea? Dar n-am mintit cu nimic, e perceptia mea si poate ca e subiectiva dar nu vreau s-o fac mai roza numai sa le fac unora pe plac…

Niciodata n-am dat nume, am protejat identitatea oricarei persoane. N-am vorbit de diagnostice sau alte date din foile de observatie.Nicodata n-am jignit pe nimeni. Un blog nu e document, nu e articol de presa, nu e o calomnie; un blog e aproape un jurnal intim pe care autorul vrea sa-l imparta cu ceilalti. Oare trebuie cenzurat dreptul la libera exprimare cat sa nu deranjam pe cineva? Oare trebuie sa incheiem orice postare in care ne exprimam o nemultumire cu o oda adresata „celor de sus”? Suntem placuti si apreciati daca suntem slugarnici si partinitori si deranjam daca suntem sinceri si aratam partea mai putin frumoasa a lucrurilor?

Cui nu-i place n-are decat sa nu citeasca, eu nu scriu sa fac cuiva postament! Desi s-ar fi putut constata ca am spus si multe lucruri laudative atunci cand am simtit nevoia sa laud…N-am dusmani in spital, nu port nimanui pica si nu vrea sa fac nimanui rau. N-au unii loc de mine? atunci sa stea mai inghesuiti ca nu intentionez sa ma retrag tacuta intr-un colt!

PS. Nu stiti, i s-a desfacut cuiva contractul de munca pe motiv ca are blog? …ca-mi mai deschid vreo doua si ma fac blogger profesionist.Ma angajeaza cineva?:)

46 responses »

  1. Adelina, oare cine nu cunoaste situatia din …sanatatea romaneasca? Poate cei din minister, care au destui bani sa mearga sa se trateze in strainatate, asa cum face orice român cu bani.

  2. Te-ajut eu in privinta contentului.Haha. Eu propun asa: sa scrii in continuare ce simti, despre orice. Ca nu se inchid spitale din cauza blogurilor. Iar daca cineva face acuze in sensul asta, inseamna ca nivelul a ramas undeva in strafundurile junglei, laolalta cu primatele.🙂

    • Multumesc de incurajare! probabil ca spitalele nu se inchid dar unor oameni incomozi li se cauta nod in papura sa-si caute de drum in alta parte. Ceea ce nu-i cazul meu. Pana la urma problema se rezolva simplu: cine nu ma vrea aici sa-mi faca o oferta mai buna in alta parte, una suficient de buna sa n-o pot refuza desi rolul de „ghimpe in coasta” mi se potriveste de minune, nu l-as abandona usor.:)) Asa ca deocamdata scriu, ca altceva mai bun nu stiu sa fac.

  3. Rau ar fi si mulți din cititorii blocului tau s-ar necaji daca ți-ai schimba optica si maniera de a scrie din pricina unor latratori (care peste tot se găsesc). Da-i ‘nainte, Adelina, ca parca le graiesti ca din Biblie!

    • Prefer sa citesc reprosul din privirile unora pe care i-am deranjat (desi nu asta am intentionat vreodata) decat rusinea din ochii mei cand ma uit in oglinda! N-oi fi eu vreun Tolstoi, n-o sa iau nici un premiu pentru talent literar dar macar o sa incerc sa fiu mereu sincera. Nu-s chiar naiva, stiu ca sunt si lucruri care nu se spun si nu le spun dar nici n-o sa scriu vreodata altceva decat ce simt. Multumesc, maestre, de incurajare! Si daca tot vorbeai de Biblie le-as spune si eu carcotasilor: „sa ridice primul piatra cel fara de pacat!”

  4. NImic nu e mai rău decât să simți că cineva îți vâră pumnul în gură cu atât mai mult cu cât grăit-ai adevăruri. Tu știi că astea supără în general. Doar cine nu are ochi nu vede și nu știe ce se întâmplă în sistemul medical.
    Scrie în continuare, Adelino, așa cum doar tu scrii. Eu te susțin, nu că ar conta poate foarte mult:)

    • Ba conteaza foarte mult! Pana acum nu mi-a zis nimeni sa o las mai moale cu critica, sa fiu mai diplomata (desi , zau, n-am dat cu barda-n nimeni!) si nimeni nu mi-a recomandat sa-mi schimb paleta de subiecte. Asta inseamna ca pe oamenii nu-i deranjeaza ca nu-s lingusitoare si ca nu povestesc doar minunatele noastre fapte de vitejie in lupta cu boala, ca stiu toti cam ce se intampla prin spitalele noastre. Culmea, eu am o parere relativ buna despre spitalul in care lucrez comparativ cu ce am vazut in altele! Doar ca nu strig in gura mare „veniti la noi la spital ca aici e cel mai bine!”…

  5. Îți asumi ceea ce scrii și e ultra suficient, să nu-ți pese de părerologi și contestatari. Fii liberă, ești responsabilă și respectuoasă în ceea ce scrii și nu văd orgoliul cui lezezi tu, neliniștea cui o provoci.

    • Uneori regret ca n-am inceput acest blog folosind un pseudonim, era mult mai simplu…Dar tot ce scriu aici pot sa sustin in fata oricui, nu am nimic de ascuns si sunt prima care-mi fac autocritica, mai bine decat ma persiflez eu n-o face nimeni.

  6. ” În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar”.
    George Orwell.

    Minciuna este o afirmație care poate fi contrazisă de către bunul simț, experiența de viață sau percepția asupra realității. Aici este iar o teorie întreagă asupra modului propriu de a percepe realitatea și profunzimea percepției. Puteai să minți prin omisiune, schimbarea
    (totală sau parțială) a adevărului sau prin evidențierea, doar a unor aspecte ale realității (percepute parțial de tine). Este extrem de dificil de demonstrat așa ceva.
    Aș încerca altceva, începe o campanie de laudațio la adresa respectivilor. Poate le place mai mult gâdilatul. Într-adevăr, tu nu ai depășit măsura, să-i ferească Dumnezeu să încep eu să scriu despre unii… Aici este o mare diferență între Românica și restul… Poate copiii noștri vor prinde timpurile în care poți vorbi în afara ședințelor de partid.
    Cât despre dreptul la opinie, acesta este unul dintre principalele drepturi ale omului. Acest drept este înscris în Constituția României la capitolul „Drepturile și libertățile fundamentale”, articolul 30, alineatul 1, si sună astfel : ” Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.”

    Alo, se aude ,stimați subordonați ai lui onoratului contabil Nicolaescu Esculap (Asklepios) ???

    P.S. Cînd ieși la pensie ?

    • Stiu ca tu m-ai avertizat sa am grija ce scriu pe blog ca mi-ar putea dauna. Imi asum acest risc si nici nu ma ingrijoreaza prea tare, am constiinta foarte linistita ca n-am incalcat nici o clauza de confidentialitate. In definitiv imi petrec cam un sfert din viata la locul de munca, e o parte importanta a existentei mele (chiar daca nu e cea mai placuta) asa ca n-as putea s-o omit din scrierile mele. Ba chiar intentionez sa scriu o carticica despre viata pe holurile spitalului, una intre ras si plans, asa cum e in realitate.
      Copiii nostri vor vorbi liber daca vor invata de la noi sa o faca , chiar daca si noua ne e greu sa ne debarasam de lozinci si aplauza la comanda.
      Cand ies la pensie? Sigur dupa tine , asta daca o sa mai apuc sau n-o sa-mi scriu o demisie in curand.;)

  7. Mai dăi în p….a m…i, Cred că am băgat un punct în plus la aia cu mama lor, mă rog, să le fie de bine.

    Mai țineți minte când am fost la Bîrsana ? Ați văzut galeria echipei de fotbal Avântul Bîrsana la meciul cu steaua ? Au fost senzaționali moroșanii. Păcat de nemernicii (nu vorbesc de fotbaliști ci de conducerea clubului) de la steaua, nu le-au permis jucătorilor proprii să schimbe tricourile cu cei de la Bîrsana (aștia săracii declaraseră că nu au decât un singur rând) și i-au dus să joace pe „celebra” arenă din Berceni City. Nu mai spun că cei de la Bîrsana le-au adus horincă și slană în traistă la toți steliștii, să le stea în gât.

    P.S. Intenționat am scris steaua cu literă mică. Ia ascultă aici galerie.

  8. Adelina, ştii că mă tot gîndesc la ceea ce-ai scris…Dintr-un fel de instinct, să-i zicem, am păstrat tăcerea asupra existenţei blogului meu faţă de cei de la serviciu. Am intuit că e posibil să se facă interpretări taman pe dos şi mai grav, să se ia în calcul faptul că părerile mele diferă de ale lor. Ce pot să-ţi zic…ţi-ai creat o breşă de securitate🙂 dar nu e de speriat, încă mai trăim într-o ţară care măcar formal respectă libertatea de exprimare. Cel puţin eu aşa sper🙂

    • Nici la mine nu stiu prea multi de existenta blogului, doar vreo 2-3 colege care ma citeau mai mult din curtoazie cred.:) Sau asa credeam eu…Se pare ca celebritatea are pretul ei!:)) Sa iau partea buna a lucrurilor, probabil ca am mai castigat cativa cititori chiar daca n-o sa-mi dea niciodata like.:)

    • Acu realizez ca habar n-am cu ce te ocupi!:))
      Nu se pune problema de frica doar n-am facut nici o dezvaluire senzationala, n-am „dat din casa’ chestii nasoale, pur si simplu am spus niste povestioare si niste impresii. Ca impresiile sunt mai mult amare nu e vina mea, nu eu construiesc realitatea.Si sunt un neica-nimeni, imi cunosc locul in ierarhie, nu vreau sa ma cred buturuga mica ce rastoarna carul mare.

  9. Sper că 5 ani n-au fost îndeajuns pentru a te obişnui cu acest job.
    Dar, ştii ceva? Punem pariu că-ţi găseşti altul, în aceeaşi branşă în maxim o săptămână?
    Desigur, punem acest pariu, doar, doar, nu-ţi mai deschizi vreun blog…🙂

    • In general ma obisnuiesc repede oriunde m-as duce. Asa ca daca voi pleca intr-o zi de aici imi voi gasi un loc in alta parte.Daca nu ,voi sta acasa si ma apuc de crescut sinsile sau catei de rasa sau melci sau cai verzi pe pereti…:) Sau ma apuc sa-mi scriu memoriile pana nu ma lasa memoria de tot si risc sa omit pe cineva din „prietenii” mei.:)
      Daca imi mai deschid un blog, ce Javra esti tu da’ sa vezi ce Jigodie o sa fiu eu!:)

  10. Adelina, ia pune tu la disclaimer chestia pe care am pus-o eu la blogul meu si n-au decat sa incerce orice, ca pierd in orice instanta.
    Blogul nu e articol de ziar, nici luare de cuvant in public, ci, prin definitie, un jurnal pe care il faci public. Are rolul de pamflet si nu poate fi judecat decat prin prisma asta. Tu de ce crezi ca am pus disclaimerul ala, avand in vedere faptul ca si eu critic o institutie sau alta, sanatatea fiind una dintre ele?

    • Cum, la tine Sanatatea nu e ceva stralucitor si datator de optimism? Vezi si tu umbre si nori negri? bine, inseamna ca n-am numai eu vedenii!
      Chiar o sa scriu ceva in loc de antet pentru cei ce citesc doar ocazional si nu inteleg stilul meu si faptul ca nu vreau sa jignesc pe nimeni, ca bascalia e un mod de a supravietui nu de a lovi in cineva.

  11. uneori mai trecem de greutăți sau nemulțumiri, făcând haz de ele.
    Tu prezinți într-un fel aparte.
    Niciodată nu am văzut dincolo de postările tale PERSOANA, cu generalitatea. Cu toții știm ce se întâmplă, nu e ca și cum ai spus vreo noutate. Dar felul tău de a scrie, le face mai…digerabile.
    E un jurnal. E părerea ta. Adică dacă ăia la ziar au voie să scrie cu nume cu tot, tu de ce n-ai avea?

    • Eu n-am voie sa fac publice datele niciunui pacient, fisa lui e confidentiala.Si nici n-o s-o fac vreodata, vorbesc ca despre niste cazuri ipotetice (chiar daca ele sunt reale). Asa cum mie mi-ar placea sa aflu povesti din cancelariile scolare sau din orice fel de cancelarii sau lucruri inedite de la oameni ce lucreaza intr-un domeniu strain si inaccesibil mie, asa am crezut si eu ca poate i-ar placea cuiva sa stie cam ce ‘curiozitati’ gasesti intr-o maternitate. Sunt convinsa ca si daca lucram intr-o clinica privata, de top, unde venea numai „lumea buna” as fi gasit si acolo mult material pentru blog chiar daca n-ar fi fost tigancusele mele e acum.Ca nu sunt sobra? pai tot suntem acuzati ca nu zambim in spital, asa ca eu asta fac:incerc sa va fac sa zambiti odata cu mine chiar daca in jur e multa suferinta!

      • m-am exprimat ca o ciubotă! Poate din cauză că decesul din familia mea m-a bulversat mai mult decât trebuia.
        Evident că nu e nevoie să foloseși nume!!!! De fapt, ideea din final trebuia să sune așa: „Adică dacă ăia la ziar au voie să scrie cu nume cu tot, tu de ce n-ai avea….voie să scrii, mai ales sub forma anonimatului”.Iertare și plecăciune pentru omisiune și eroare semantică!😀

  12. …Adelina, oameni cârcotaşi vor fi. Apropo dacă tot citesc de ce nu lasă şi un comentariu aici? Azi am scris un articol pe care vreau să-l postez mâine şi sotul meu m-a cenzurat. Nu e potrivit. E intim şi….nu se cade. Dar ce am scris? Vorbe…doar. am simtit cum îi era aiurea ca ar putea citi cineva din jurul lui despre prostiile mele din tinerete. Jurnalul e jurnal. Să se crucească toti şi să creadă ce vor, zic. eu nu m-as lipsi de amănuntele tale de pe holuri de spital. Parcă noi trăim pe Marte şi nu ştim

    • Un singur aticol mi-am cenzurat si eu pentru ca erau altii implicati si n-am vrut sa se simta deranjati. Dar despre mine pot sa scriu orice chiar daca nu-i magulitor. Ba chiar am un talent deosebit in a ma face periodic de ras!:) asta-s eu si nu-s perfecta, nu vreau sa pozez ca as fi altfel si daca simt nevoia sa spun ce simt o fac chiar daca nu-i prea onorabil. Si sotul meu, mai la inceput, imi spunea ca ma pun singura intr-o umina nefavorabila dar care-i problema? ca doar nu astept petitorii acum si trebuie sa par impecabila!
      E adevarat, nu traim pe Marte dar vor unii sa ne convinga ca ne e mult mai bine decat credem doar ca nu ne dam noi seama.

  13. Şi pe mine m-o sunat alaltăieri Eugen Nicolăescu şi mi-o zîs „Măi, dacă o cunoşti cumva pe Adelina, pune şi tu o vorbă bună să scrie numa’ de bine, că din cauza ei mi l-am pus pe Ponta în cap, Voiculescu şi Mencinicopschi au fost condamnaţi şi cică nici Ion Iliescu nu se simte bine de la un timp încoace…”

    • :)))) Putea sa ma contacteze personal ca doar am adresa de mail la vedere dar probabil i-a fost teama ca-l iau la bani-marunti cu subfinantarea si salarizarea. Daca te mai suna sa-l linistesti ca nu-s chiar asa neagra-n ceru’ gurii si chiar daca musc sigur n-am rabie, sa stea linistit. Si daca sponsorizeaza corespunzator fac si-un volum de versuri pentru minister!

  14. Mdea… mama lor de invidioși!👿
    Păi ei n-ar fi în stare să lege cuvintele așa ca tine, garantat!😉
    P.S. Nu le da satisfacție, că nu merită, zău! Ai scris prea cu bun-simț și nu prea au temei să-ți reproșeze un cuvințel – zic asta din ce am văzut eu scris până acum. Lasă, mă apuc să răscolesc arhivele și-ți zic eu dacă e ceva nelalocul lui. Pe cuvânt de Bursucel că așa o să fac!🙂

    • Bursuceii nu dorm noaptea?:)
      Inca nu mi-a reprosat nimeni direct, verde-n fata dar s-a comentat si s-au facut reprosuri ca nu e bine sa facem publice intamplarile din incinta spitalului.Zau? Dar daca dadeam un interviu la un ziar si laudam era bine! ce mare lucru pot sa spun eu incat sa aduc atingere institutiei?(nu ca n-as gasi ce dar nu asta urmaresc caci pana la urma e si casa mea, nu?) Doar ca ne place sa ascundem gunoiul sub pres si sa ne facem ca nu miroase.Daca ar fi fost gunoiul meu cred ca mi-l puneau demult in cap…

      • Poți fi sigură căți-l puneau în cârcă, ba-ți mai atârnau și tinichea de coadă, că deh… Tipic pentru instituțiile bugetare, Adelina – acel Ssssttt, nu zice! când vine vorba de mizeriile lor.:mrgreen:
        E de tot râsu’-plânsu’ jalnicul lor reproș – tu realizezi că dacă aveau temei legal sau un precedent în instanță te-ar fi zburat fără să îți reproșeze despre existența blogului? Te trezeai doar cu Notificarea scrisă în care ți se aduceau oficial la cunoștință „gravele” tale abateri…

  15. Cel mai bun contract încheiat este cel faţă de tine.😉
    Când despre condiţiile în care ţi se desface contractul de muncă puteai afla mult mai repede recitind contractul semnat la angajare…

    • Glumeam, desigur ca doar n-o sa ma dea cineva afara pentru niste povestioare de doi lei! Doar sa insiste sa ma determine sa plec singura.:) Eu, in fata constiintei mele, nu-mi gasesc nici o vina. Daca scopul acestui blog era acela de a pune pe tapet realitatile spitalului meu poate spuneam chiar mai multe dar nu, povestile de spital sunt doar niste episoade din viata mea.

  16. Linistita, scrie. Sunt bloguri de medici care povestesc detaliat ce si cum fac, ce gandesc, ce patesc.
    Cat timp nu dai nume de pacienti care ar fi problema
    Mie-mi place sa citesc intamplari din spitale

  17. Sa stii ca in Statele Unite o doamna a scris pe blogul sau despre compania la care lucra sotul detalii stanjenitoare, cum ar fi: orele suplimentare neplatite, lipsa de concedii, conditiile de munca etc. si ca urmare a postarii sale, i-au concediat consortul. Insa, femeia a dat in judecata compania si a obtinut despagubiri in valoare de 1 milion de dolari.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s