Colt de rai: Bardolino

Standard

Sa va mai plictisesc cu vizita mea in Italia? Hai sa ma risc, poate foloseste cuiva care are in plan sa mearga pe acolo.

Singura zi mai „turistica” a fost cea in care am ajuns. Am bombanit eu ca a trebuit sa fiu la ora 4 pe Otopeni dar macar am ajuns devreme la destinatie asa ca am avut o jumatate de zi libera. Initial programul impunea sa asteptam si grupul de Bacau, care ajungea pe la ora 14 si abia pe la ora 16 sa plecam impreuna la plimbare. Da’ se poate pune cineva cu niste prahovence nerabdatoare? Ca nu degeaba eram toate „republicane din Ploiesti”! Si revolutionare pe deasupra… 🙂

IMG_2916Asa ca dupa masa de pranz (aia cu ciorba de fasole, macaroane si parmezan 3 in 1) ne-am imbarcat in autocar si am mers la Bardolino, o statiune superba aflata pe maul lacului Garda. Desi era loc suficient in autocar noi, grupul celor sase muze zuze am stat tot timpul pe ultimele scaune, in coltul vesel si galagios. Si anarhic, ca nu ne-a putut stapani nimeni! 🙂

Statiunea mi s-a parut un colt de paradis. Si daca am avut impresia asta la mijloc IMG_2953de noiembrie imi inchipui cum e vara, in plin sezon. Stradute inguste pietruite, terase una langa alta, multa verdeata, arhitectura veche frumos pastrata sau reconditionata, curatenie impecabila, atmosfera relaxanta, senzatia ca e un vis, nu o realitate… Lume multa dar nu galagioasa, fara agitatia de pe la noi. Lume modesta sau sofisticata dar imbinata armonios, fara sa bata la ochi. Am vazut cele mai cochete si elegante babute din viata mea. Sa-i spun acu coanii Vasilica de pe ulita mea ca nu se iese la plimbare fara perle la gat? Si ca basmaluta si gumarii nu mai sunt in tendinte? Ca o paranteza, spre seara, cand asteptam autocarul, dintr-o curte de langa statie a dat iama vijelios un bichon care s-a repezit la noi de-am zis ca ne mananca pe toti; dar nu, el voia doar sa socializeze! Si a iesit din casa stapana lui, o femeie nascuta prin cretacic, cred, imbracata simplu, in papuci eleganti de casa si pe umeri cu un sal cu blanita pe care eu l-as fi luat probabil doar la vreo receptie oficiala. Asta da eleganta!

IMG_2942Lacul Garda e inconjurat de o promenada minunata cu faleza si pontoane din lemn, cu banci si aranjamente florale de maxim bun-gust, cu muzica in surdina, cu muulte terase. E plin de iahturi si barcute printre care circula nestingherite rate si lebede ce vin sa manance direct din mana turistilor. Am baut un vin fiert dulce si aromat care m-a facut sa vad peisajul si mai idilic. Am mancat si inghetata, sortimente diferite, toate bune si servite cu generozitate.

Dar ce m-a frapat in mod deosebit n-au fost oamenii ci cainii! De toate rasele, de IMG_2951toate marimile dar traind intr-o armonie perfecta. N-am vazut unul latrand, ridicand piciorul sau facand altceva pe strada; toti erau prietenosi, stateau la poze cu toata lumea, se salutau parca intre ei si aproape ca pupau lebedele-n plisc. Vezi, mai Max, de-asta n-o sa fii tu niciodata un lord, ca tu crezi ca orice zburatore trebuie prinsa si imbratisata strans si ca trebuie sa dai autograf pe fiecare tufa de buruieni!

IMG_2955Am intrat si intr-o biseica mare de acolo. Desi nu era mai nimeni inauntru preotul isi tinea slujba. Cald, lumina, parfum imbietor, liniste.Exact ce nu gasesti niciodata in bisericile noastre! Plus ca toate crucifixurile, iconitele, calendarele sau pliante stateau la dispozitia tuturor contra sumei de 0,5 euro pe care ii puneai fara sa te urmareasca cineva la cutia milei.N-am intrebat cat costa acatistul si pomelnicul la ei…

Fiindca aparatul foto incepuse sa-mi faca strengareste cu ochiul m-am dus sa-mi mai cumpar un rand de baterii. Da’ cum naiba se zice „baterie” in italiana sau in engleza? Asa ca am luat-o la rand, prin excludere; vanzatoarea imi arata pe raft si eu ziceam :questa no, questa no… pana a ajuns la ce-mi trebuia mie. „A, la bateria!” zice doamna! Si uite asa am mai invatat eu un cuvant in italiana! 🙂

IMG_2911Suveniruri n-am prea luat decat niste magneti de frigider (normal!) si niste calendare cu vederi din Bardolino. Sa va mai zic ce case erau prin zona? Pai jumatate din ele erau palate cu niste gradini impunatoare parca asteptam sa traga si niste calesti la intrare.Ma, da’ berze si Ligheanul Pacific ca mine n-aveau!

Pacat ca se insereaza repede asa ca pe la ora 19 a trebuit sa ne retragem la autocar. Cu regrete in suflet, amintiri in inima si bataturi in talpa…

Anunțuri

29 de răspunsuri »

  1. Prima poza e mortala! Sta bucatarul pitit dupa zid de i se vede reflexia in oglinda? 🙂
    Singurul lucru pe care il apreciez la italieni este ca au stiut sa combine „vechiul” cu noul, ne daramand ruine sau edificii foarte vechi!

  2. Adelina , intreb si eu ca nestiutoarea [ca sa nu zic ca proasta] : a fot prima ta vizita la mal de Mediteraneeana? Ca tare impresionata esti si imi place mult descrierea facuta de tine. Uite asa cum ai descris Bandolino asta , asa sunt toate asezarile umane de la malul Marii Mediterane….toate iti inspira sentimente ca cele descrise de tine si , cum aproape tot malul Mediteranei a fost sub influenta ducatului Venetiei , zici ca sunt cam trase la xerox…dar sunt frumoase , elegante , cu oameni eleganti si frumosi , cu respectul pentru curatenie si locuri…si cum ai descri mai sus , atat de frumos! 🙂
    Exceptia , desi nu este semnificativa , o fac specificul locurilor din sudul Frantei si Spaniei , poate si a Portugaliei , unde -asa cum scriam , nu e semnificativ-arhitectura si stilul este putin diferit de cel venetian…dar in esenta raman asemanatoare…stradute inguste , multe flori , curatenie….
    Inghetat a fost tare buna , asa este? 😀
    Sa stii ca pe mine nu ma plictisesti cu povestea asta…imi place!

  3. Foarte frumos ce ai vazut pe acolo, italienii, ca si grecii si multe alte neamuri stiu sa faca bani din turism, si pretuiesc ceea ce au. Asa ca bravo lor. Mi-a placut regiunea, iar pozele vorbesc d ela sine!

  4. Nu-i aşa că ţi făcuse dor de locul tău de muncă obişnuit? Cred că i-ai dus dorul, mai ales când beai vin fiert şi mâncai îngheţată (se şi potrivesc extraordinar), fără să te gândeşti câte calorii au…

    • Da’ ce dor mi s-a facut! De-aia m-am si intors asa repede. Am baut un singur paharel de vin fiert, recunosc ca a fost foarte bun si n-am mancat decat doua inghetate. Cate calorii puteau sa fie? Plus ca astea de peste granita nu se contabilizeaza. 🙂

  5. Ma bucur tare mult pentru tine. Stiu din poze si de pe blogurile de travel ce zone frumoase are Italia. Eu am vazut scurt Venetia si Padova in 3-4 zile petrecute pe acolo dar au trecut vreo 10 ani de atunci
    Visez la Toscana….
    Insa imi iubesc locurile de suflet – alea spre care n-avem curse directe de aici

    • Ce-am vazut eu e mai nimic dar tot e mai bine decat nimic. Mi-a placut si poate voi mai avea ocazia sa trec pe acolo si sa ajung si la Venetia. Excursia mea a fost un pas mic pentru omenire dar unul urias pentru mine.

  6. ….da, cunoscute senzaţii. Dar aia cu lebedele şi câinii m-ar fi frapat si pe mine. Ai văzut? Tocmai ce i-am prezentat la mine pe blog pe noii căţei, cei ce au venit in locul lui Zoe. Oare ei stiu sa se poarte cu lebedele?

    • Mi-a fost jena sa ma bag cu aparatul foto in sufleul oamenilor dar cativa caini tot am pozat. Din pacate pe ciobanescul care se pupa cu lebedele l-am ratat, aveam mainile ocupate. In schimb n-am vazut absolut nici o pisica!

  7. Adelină, fatăăăă…, ai plecat din scurt şi nu am avut timp să îţi fac un instructaj. Dar nu am crezut că odată acolo te vei comporta chiar în halul ăsta. Acum nu pot să zic decât „Ruşine, ruşine, de trei ori ruşine !!!”. Ai uitat nepermis de repede tot ceea ce ai învăţat crescând în mijlocul acestui popor, ai uitat tot ceea ce conducătorii noştri de la ’45 încoace te-au învăţat încă de când ţi-au legat la gât cravata roşie cu tricolor. Păi aşa se comportă un român adevărat în Italia ? Te-amesteci cu mulţimea şi îmi joci mie rolul turistului obişnuit venit să caşte gura şi, auzi tu blasfemie !, să pună bani în cutia milei în biserici ??? 👿
    No, amu îi târziu, dar reţine pentru viitor :
    http://src.protv.ro/video/bani-din-fantana.html

    • Cine-a zis ca am pus eu ceva la cutia milei? am zis ca asa se face dar asta nu-i valabil pentru mine care n-am luat nici o iconita, nici un crucifix; bine, un pliant am luat dar nu cred ca le avea Domnul pe inventar si daca nu m-am impiedicat pe scari la iesire inseamna ca m-a iertat.
      Eu nu-s umblata prin lume, ca altii, sunt fata simpla de la tara, fac si eu ce face si maimuta, imit ce vad la altii. Ca daca nu ma invata nimeni…

    • Pentru mine e statiune! Eu acolo as sta, n-as locui! 🙂 nu cred ca mi-ar placea sa-mi deschid fereastra la trei metri de fereastra vecinului de peste drum. Dar pe o banca , pe faleza, as tooot sta sa ma uit la oamneni si la caini.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s