Bataia e rupta din iad

Standard

Ati vazut vreodata cum arata o femeie maltratata? Nu una plina de vanatai sau cu parul smuls ci una pentru care teama de bataie e mai presus de orice, chiar si decat instinctul matern ? Pana acum numai imi inchipuiam cum ar arata, azi am vazut-o in realitate. E ca un animal haituit si flamand care se apropie de tine sa-ti ceara ceva de mancare, iti cere ajutor dar in momentul in care intinzi mana sa-i oferi o bucata de hrana se trage ingrozit inapoi ca nu cumva mana prietenoasa sa se transforme intr-un element de tortura.

A adus ambulanta o gravida. Nu e tocmai tanara. Sau poate viata a vestejit-o inainte de vreme. E la a treia nastere, intra increzatoare in sectie. Pare aproape normala daca faci abstractie de mirosurile pe care le emana, de pantofii rupti si de parul tuns parca cu ciobul. Desi spune ca s-a spalat dar nu precizeaza in care deceniu… Vorbeste coerent, se uita fix in ochii nostri. Ne spune ca vrea s-o trimitem la maternitatea din Ploiesti, acolo i-a nascut si pe ceilalti doi copii si are si ea o cunostinta acolo. Dar inainte de a-i face pe plac (ca, de, clientul nostru, stapanul nostru!) trebuie s-o consulte colega mea, sa stie in ce situatie e si daca poate ajunge in siguranta. Si aici incepe circul. Sau drama.

Se dezbraca ezitand si sub nici o forma nu vrea sa stea la consultatie. De trei ori se urca pe masa si tot de atatea ori sare de acolo inainte sa se poata apropia cineva de ea.Colega are rabdare, ii vorbeste frumos si incearca s-o convinga. Dar n-are pe cine. Nu-i chip sa colaboram, o tine una si buna ca ei ii e frica. Degeaba ii explicam n-o putem trimite asa, ca e pentru binele ei si al copilului, ca n-o s-o doara deloc. „Mi-e frica si mi-e frica!” atata spune.

Incepem sa ne cam pierdem rabdarea. Mai intai ca ne dam seama ca e una din acele gravide cam rupte de lume si de realitate si stim cat e de dificil sa colaboram cu ele. De ele ca de ele dar ne e de copil si de ce ar putea patii daca mama tine mortis sa-si lipeasca fundul de tavan si sa se lupte cu noi ca la local-kombat…Ca sa nu mai zic ca stomacul ne-a cam ajuns in gat din cauza mirosului. Cum duhul blandetii nu da roade trec la planul B si ridic vocea; nu tip, doar incerc sa fiu mai autoritara. N-am succes nici asa, ma aleg doar cu niste priviri care ar fi trebuit sa ma ucida daca n-as fi imuna la chestii de-astea.

Dupa aproape o jumate de ora de parlamentari, timp in care ambulanta astepta la usa iar noi nu reusisem sa convingem pacienta sa stea 5 secunde pe masa de consulatii iar ea insista s-o trimitem la Ploiesti n-am incotro si chem medicul de garda. Ma gandesc ca el, barbat fiind, o s-o faca sa se rusineze si o sa stea. Dar efectul e exact invers.

femei-batuteCand il vede in pragul usii incepe sa planga isteric „Sa nu ma bateti! sa nu ma baaatetiiii!” Atunci ne-am dat seama care erau temerile ei. I-am vorbit frumos, colega si-a turnat o tona de miere-n glas, doctorul a mangaiat-o si el pe frunte si i-a zis sa-l tina de mana si am reusit s-o asezam pentru consultatie.

S-a dat jos de pe masa numai zambet chiar daca tremura ca de friguri. „Da’ n-a durut deloc! Asa o sa fie si cand o sa nasc?”Pai, mai femeie, ai mai nascut de doua ori, nu stii cum e? ne-a povestit atunci, in cateva vorbe ca la fiecare nastere au batut-o si apoi, dupa ce a nascut , au anesteziat-o ca s-o poata coase.Da, pare sadic dar nu va puteti inchipui ce forta zace intr-o femeie chinuita de dureri si care vrea sa se lupte cu toata lumea numai sa nu nasca; durerea ii anihileaza ratiunea si nu mai ai cu cine vorbi, te lupti sa scoti copilul mai repede, sa-l vezi pe el in siguranta.Noi, cei din sala de nasteri suntem atunci dusmanii ei de moarte, asa ne percepe. Dar important e sa fim prietenii copilului, restul le reglam pe urma.

constanta-o-femeie-a-murit-dupa-ce-a-fost-lovita-de-concubinul-sau-a-cazut-si-s-a-lovit-la-cap-150715Femeia asta era o femeie abuzata si acasa.Uitandu-ma mai atent am vazut ca e cocosata dar nu mi-am dat seama daca e vorba de o malformatie sau e doar intepenita in pozitia asta de aparare, cu umerii mult adusi, ca sa pareze loviturile. Desi mai avea putin sa nasca ea nici nu simtea durerile din travaliu. Singurele dureri pe care si le amintea si de care se temea erau cele ale bataii. Cata suferinta o fi indurat la viata ei, cate rani pe trup dar mai ales pe suflet? Cum poate un om sa bata salbatic un alt om? Si din ce motive? Numai fiindca il vede mai slab si mai neputincios, numai pentru a-i arata cine-i sefu’? Mi-a fost mila de amarata asta si de toate femeile invatate sa taca si sa indure.

A plecat de la noi senina, convinsa ca n-o s-o doara. Nu vreau sa ma gandesc cam ce o fi facut cand a trebuit sa intre in sala de nasteri si cam ce lupte s-or fi dat acolo. Sper sa fi nimerit o tura de moase cu multa rabdare si diplomatie iar daca totusi au trebuit s-o tina cu forta pe masa (asa cum mi s-a mai intamplat si mie, din pacate) sa n-o fi lovit-o. Era ea destul de lovita de soarta…

Anunțuri

65 de răspunsuri »

  1. Trist, insa adevarat. Nici nu vreau sa-mi inchipui viata dusa de copii, caci despre a mamei mi-am facut o idee. Daca femeia aceasta ar fi avut curaj sa plece sa-si creasca copii in liniste si pace, ar fi fost trei suflete fericite. Probabil ca este dependenta de agresor sau teama de necunoscut. Pacat!
    Copii aceia vor fi traumatizati pe viata, cu grave probleme psihice 😦

    • N-am apucat s-o intreb ce varsta au cei doi copii de acasa dar cred ca bine nu le e nici lor. Cele mai multe mame zic ca-si accepta soarta de dragul copiiilor si fiindca n-au unde pleca, sunt la mana si in mana barbatilor violenti. Dar nu le fac nici un bine copiilor, ii educa pentru violenta sau pentru resemnare.

      • Scuza ca n-au unde pleca si stau de dragul copiilor am mai auzit-o.
        Le lipseste curajul, caci bine nu este nici pentru copii si nici pentru ele.
        Si poate ar trebui sa existe Protectia Femeii asa cum exista Protectia Copilului.
        Si asa am vazut ca in unele chestionare, femeile apar la grupuri defavorizate 😦

      • din pacate, situatia victimelor agresiunii domestice e mult mai complexa.
        In general, agresorii au si tactica( nu gandita, ci simtita). Cuvinte gen: esti proasta, esti incapabila, cine te mai ia, nu esti in stare sa te descurci, eu te omor, daca nu faci aia, o iei de nu te vezi, iti rup urechile, mai deschide tu gura si o iei etc. sunt deseori mai intalnite decat agresiunile fizice.
        Si da, aceste vorbe, dese, sunt mai grave decat o palma. Pt ca o palma e fizica, pe cand vorbele alea macina continuu, distrugand suflet. personalitate, curaj, tot.

        Cam asta se intampla intr-o victima.
        Si in copiii de pe langa.

        De aceea unele ajung sa nu poata pleca. Nu de curaj. Ci pt ca nu mai vad alta solutie.

        Stii ce e cel mai grav? agresorii isi cauta femei slabe, potrivite stilului lor. Unei coltoase, crescuta mandra ca bradul, iubita in copilarie si care stie ca daca vrea si munceste, are totul !!! ei, cu asemenea femei nu le merge…

    • Of, sunt asa de multe astfel de povesti! Si ce e ciudat e ca protagonistele nu sunt intotdeauna femei simple, fara educatie si fara posibilitati de intretinere, chiar si unele adevarate doamne se resemneaza sa-si „duca crucea”…

  2. M-ai facut sa plang!
    Cum adica, la voi se „bate” gravida ca sa o ti pe masa de nasteri?
    Tocmai citisem intr-o postare ca ieri, 25 nov. ar fi fost Ziua Internaţională pentru Combaterea Violenţei împotriva Femeilor………… trist si groaznic in acelasi timp! 😦

    • Nu, nu cred ca se bat gravidele. Eu, in aproape 30 de ani am pocnit o singura tigancusa nebunaa care era sa-si omoare copilul sarind de pe masa cu el intre picioare. I-am dat o singura palma dar a plecat cu urma intiparita pe coapsa.M-a amenintata ca ma spune lui barbate-su dar cand i-am spus eu ca era sa-si omoare copilul era sa-si ia bataie zdravana de la acesta.
      Iar in urma cu vreo 3 ani a trebuit sa ne adunam 12 oameni sa putem tine o femeie pe masa si ne-am ales toti cu vanatai si muscaturi. Copilului, total nedorit de mama, nu i-a fost bine si a si decedat dupa vreun an. Asa ca, sadic sau nu, uneori trebuie sa fi putin mai dur. Dar NU se bat femeile, categoric!!

  3. adelina, cand ai timp, si ocazia, scrie si povestea din punctul de vedere a copilului unei asemenea femei.

    Scrii frumos, si ajungi fix la sufletul tuturor: amenintarea/teroarea/frica nu rebuie sa fie o componenta a vietii nimanui.

  4. Sunt atatea femei asa…maltratate , care nu mai simt durerile firesti din cauza ca cele pe care le-au primit au fost mai tari ca cele normale 😦
    O poveste trista…trista rau…

    P.S. Esti a treia persoana la care citesc despre maltratare…e legat de ziua de ieri?

    • Nu stiu ce zi e azi. E legat de ce mi s-a intamplat sa vad. Si stiu ca iar o sa fiu criticata ca „dau din casa” dar nu pot nici sa consider povestea doar un fapt divers . Si stiu cat de frecventa e povestea asta.

    • Noi spunem dar degeaba spunem daca nu aude cine trebuie. ce pot eu sa fac pentru astfel de femei? m-a privit cu ura cand am ridicat tonul, m-a privit cu speranta cand i-am vorbit bland; m-ar fi privit si cu intelegere si acceptare daca i-as fi spus sa faca ceva cu viata ei, ca nu e sluga nimanui? cred ca n-ar fi inteles…
      De ce sa ma deranjeze linkul tau? e o usa deschisa spre altceva si asta e bine.

  5. Adelina, dacă (şi doar dacă!) acea fiinţă vrea să cunoască şi raiul, atunci va fi ajutată. Abia atunci va putea să facă şi comparaţie.
    Voi aţi ajutat-o să cunoască doar o frântură din el, insuficient însă pentru perioada lungă de timp petrecută, începând încă din copilărie. Un copil neglijat, alungat, bătut sau abuzat va avea întotdeauna atrageri spre astfel de lumi…

    • Am mai cunoscut astfel de femei cu viata chinuita. Raiul era singura lor speranta de mai bine, se gandeau la momentul cand vor trece „dincolo’ ca la o izbavire, o alta iesire prin propria vointa nu vedeau; ba credeau chiar ca impotrivindu-se sortii vor rata si raiul acela ipotetic.

  6. Bine că noi investim sume uriașe în adăposturi pentru câini, bine că sunt sute de ONG-uri care mor de grija maidanezilor. Că există și Dumnezeu știe câte astfel de cazuri nu prea pare să intereseze pe multă lume. Probabil fiindcă o femeie maltratată și abuzată fizic nu se uită la tine cu ochii blânzi și duioși ai unui câine.

    • As ocroti deopotriva si cainii si oamenii neajutorati. mie mi-e greu sa inteleg de ce femeile astea nu se revolta dar banuiesc ca agresorii lor le-au ingrozit asa de tare nu numai cu ce le fac dar mai ales cu amenintarea ca le-ar putea face si mai mult rau incat nu indraznesc nici macar sa se vaite. Stiu doamne care se duc pline de vanatai la munca(daca nu pot sa-si ia un medical) si spun ca s-au lovit de mobila din neatentie. Sa fie teama sau jena?

  7. Dan, ce are s… cu prefectura? Sunt si ONG-uri care au grija de femei si ar trebui JUSTITIA si POLITIA sa fie ferme, cand au de lucru cu asemenea cazuri. Dar in general romanul merge pe ideea ca femeia aia probabil a facut ea ceva de si-o ia in freza, asa ca ai mult de lucru la mentalitatea poporului astuia. Poti sa faci 100 de adaposturi si sa le promovezi, multe femei sunt atat de ‘indobitocite’ de animalele cu care locuiesc si de societate, incat sunt facute sa creada ca asa e normal. Sunt chestii crunte psihologic vorbind care se intampla cu ele.

    Mi se pare strigator la cer insa ca intr-un spital o gravida sa fie agresata, incat sa ajunga sa-i fie teama. S-au terminat calmantele? S-au terminat epiduralele? Incep sa-mi dau seama ca alegerea mea de a naste intr-o clinica separata de ‘sistem’ e tot mai buna 😦

    • Acu nici eu n-as baga mana-n foc ca a fost batuta in maternitate, teama ei de bataie nu de acolo venea. Si la cat era de ingrozita sa nu fie lovita era suficient sa ridice cineva o mana si ea sa perceapa ca o lovitura. Pe de alta parte nu pot sa fiu ipocrita si sa ma fac ca nu stiu ca in marile maternitati, cu multe nasteri intr-o tura, rabdarea si delicatetea nu sunt principalele calitati ale personalulu suprasolicitat… Epidurala se face numai in maternitatile mari, in cele mici n-are cine fiindca anestezistii sunt rara-avis si pentru interventii mai complicate. Dar anestezie locala si calmante sigur se folosesc pretutindeni!
      Sper sa fii multumita de serviciile unei clinici private desi eu nu pot sa arunc cu pietre nici in sistemul de stat. Am colege minunate si m-as da pe mana lor fara rezerve.

  8. Nu s-ar spune ca te plictisesti acolo… Imi pare rau ca uneori ai parte de astfel de momente…
    Cred ca mai avem nevoie de o mie de ani pana cand educatia sa poata patrunde peste tot.
    Asta este ce societatea asta de pana acum, a creat.

    • Daca e ceva ce reprosez eu sistemului sanitar in general e lipsa oricaror programe de educatie sanitara. Si vorbesc aici atat de contraceptie cat si de pregatirea pentru naster. Vin tinere care cred ca se naste ca-n filme, te scremi de doua ori si gata, nu sunt pregatite psihic pentru un travaliu de cateva ore fiindca nu stiu de ce trebuie sa dureze atat. Si atunci ori clacheaza ori vor cezariana in speranta ca vor scapa mai usor de dureri. Iar apoi se mira ca si cezariana e dureroasa…

    • Am auzit de curand povestea unei femei batute ani in sir de barbatul ei care venea mai mereu beat; dupa multi,multi ani, cand n-a mai rezistat, l-a asteptat dupa o betie, si-a incasat portia obisnuita de bataie si cand omu’ a adormit a luat si ea o ustensila casnica si la batut pana l-a invinetit. A doua zi omul se vaita la tovarasii lui de carciuma ca nu stie pe unde a cazut de-i asa de vanat iar ei au ras, au zis ca prea sistematice sunt vanataile sa fie din cazatura, sigur l-a batut nevasta. El n-a crezut, normal, dar ajuns acasa a intrebat-o totusi si ea a recunoscut. Si i-a promis ca asa il toaca marunt de cate ori o s-o mai bata. De atunci n-a mai lovit-o niciodata. Cred ca a inceput si el sa stie ce e frica de bataie!

  9. Tristă poveste! Îmi pare rău că a trebui s-o trăiești și mai apoi să ne-o istorisești! Daniel are dreptate, oroile acestea trebuie expuse, chiar dacă sunt greu de suportat, dar nu trebuie ignorate!

    • Scuza-ma, Spanac, dupa ce ca treci rar pe-aici nimersti si-n momente nepotrivite. Dar nu promit ca nu mai fac, cine stie ce poveste imi mai iese in cale si n-o sa pot sa tac. Zii tu daca n-ai toca marunt un animal de-asta care se crede grozav ca are un sac de box viu!

    • Nu si n-am prea inteles de ce.Poate gandul ca are ea o cunostinta acolo, o figura familiara, o mai linistea. La un moment dat am vrut s-o oprim oricum dar suntem numai doua asistente de serviciu, nu ne-am fi descurcat cu ea daca incepea sa faca urat si n-aveam nici garda de specialitate, riscam sa fim depasite de situatie. Si cine platea pe urma?

      • Pai Haloperidolul e teoretic mai putin nociv pt o gravida la termen sau de fapt de orice trimestru chiar si decat un sedativ gen Diazepam atat pt mama cat si pt fat. Dar asta nu era caz de Haloperidol la voi acolo, ci numai daca era deja internata ca sa nasca si incepea sa nu coopereze in timpul nasterii, pe motive de psihoza, (si desigur se eliminase posibilitatea ca sa fie cumva vreun delir encefalopatc de lavreo eclamspie, Doamne fereste sau altceva), plus desigur daca se decisese deja in prealabil ca e caz de nastere vaginala, si nu de cezariana, care ar fi fost de fapt probabil cel mai indicat in acest caz din mai multe motive, dupa parerea mea de om informat in principal de serialul TV dr House.

        Femeia asta avea dreptate ca nu v-a lasat sa puneti mana pe ea cu picioarele in sus, (desi sa ii luati o tensiune si chiar un sumar de urina probabil v-ar fi lasat,si probabil v/ar fi lasat sa incercati sa auziti bataile de inima ale fatului,siprobabil s-a opus doar la urcatul pe masa,si pe buna dreptate, desi desigur ar fi fost util sa se afle cat de dilatata este), deci a avut dreptate in felulei ca a tinut-o una si buna si v-a spus in continuu,asa cum se pricepea ea, probabil asa cum fusesedeja si sfatuita si de cei din familia ei sau de medicul de familie daca avea cineva grija de ea, totusi, si nu era chiar singura pe lume, si i-or fi spus cand au vazut ca e gata sa nasca, sa vina la voi si sa nu se lase pana nu va fi trimisa la spitalul mare orasenesc, ca era clar ca voi nu va veti descurca cu ea,plus cu cazulmai general al copilului, dupa nastere, al evaluarii situatie familiale,, etc, acolo pe plan local. Plus cezariana nu cred ca aveati cum sa-i faceti. Deci pana la urma de fapt voi ati facut ce trebuia,si nu are rost sa va faceti voi speculatii, desi ma rog,daca aveati cunostinta ca ea are 2 copii si aveati dubii despre bunastarea acelor copii in timp ce mama era sau parea clar incompetenta, plus gata sa nasca un al 3lea, atunci ar fi trebuit probabil chemate niste servicii sociale, pt a fi informate, daca asa e procedura, dar detaliile sunt insuficiente pt a ridica un nivel de suspiciune lacare trebuie chemate aceste servicii sociale, pt ca de fapt nu cred ca voi stiati unde se afla ceilalti 2 copii,sau oricumnu e prezentat in articol. Si nici nu are cum sa fie prezentat asa in detaliu, desigur, era unarticolmai mult gen semnal de alarma…

        insa mie imi pare rau ca acest articolputea sa fie si unultotusi educativ, mai ales ca apare pe un blog care are o audienta,

        …de ex se poate ridica intrebarea daca femeile gravide cu tulburari mintale, (indiferent de etiologiade daca au provenit declansate de unabuz prealabil sau dinalte cauze multifactoriale), au un risc mai mare decat popolatia generala sa fie abuzati sau nu in Romania in cadrul unui spital sau a unei institutii sau in societatea mai larga (ca sunt lucruri diferite,desi desigur ca stigma si prejudecatile si ignoranta raman,si exista chiar si printre oameni deosebit de inalt educati). E dificil de zis clar, probabl depinde de conditiile locale si de starea de educatie continua atat a personalului cat si a populatiei generale. De ex,un articol de genulasta, care chiar doreste a ridica un semnal de alaramanti-abuz persoane vulnerabile, ar fi trebuit poate sa contina cateva informatii clare si simple unde se poate adresa o femeie gravida care are nevoie si de servicii sociale, sau chiar si o femeie negravida daca are nevoie de servicii sociale sau chiar si de sanatate mintala, ca nu se poate sa nu existe macar si un schelet de retea si de servicii in vreun oras mai apropiat,ca pana si in Africa exista in anul 2013. Am vorbit eu cu mai multi care au lucrat in servicii de sanatate mintala in tari mediu dezvoltate din Africa,(adica nici cele mai bogate gen Botswana, nici alea cele mai amarate gen Somalia), si au destule chestii utilizabile pe acolo, chiar si interdisciplinare, impletite cu credintele popular-spirituale locale, si exista ceva expertza si la nivel de policlinici de misionari crestini unde sa sune, de ex care e un telefon posibil util.

        Si un jurnalist sau blogger care adreseazaun subiect clar social,si mai ales si la nivel de sentiment asa, cu alarma, pt ca desigur ca imaginea unei gravide gata sa nasca in conditiile descrise mai sus poate ridica tensiunea arteriala la toata lumea, inclusiv la barbati, ca nu e numai o chestie „femeiasca”, caci un copil sau mai multi posibil in pericol ridica vigilenta la majoritatea persoanelor adulte ale lumii,si la barbati si mai rau, desi de obicei trebuie vizualizat o poza sau auzit un scancet de copil, iar in cazul unui copil inca nenascut asta e mai dificil, dar de aia cred ca mi-a si venit sa scriu cuvintele mai sus despre bataile inimii copilului, pt ca desi habar nu am cum se monitorizeaza inprezent bataile inimii unui fat inca nenascut, stiu ca se monitorizeaza la gravidele cu risc, dar la inima m-am gandit desigur in primul rand, plus voiam sa scot mama din ecuatie pt ca pe ea era clar ca nu se putea conta la nivel imediat in acest caz,cel putin nu din aceasta prezentare, (plus m-amgandit si la cazul celuilalt copil despre care a fost scris ca a decedat in mai putin de 1 an, dar asta nu cred ca a fost din cauza principala ca mama lui nu l-a dorit, pt ca copii,mai ales cei mici sub 1 an, sunt mai rezilienti la asa ceva decat se crede,si asta ESTE BINE,nu e ceva rau, si nu cred ca a fost , Doamne fereste, un caz real de infanticid, dar probabil acel copil avea afectiuni si nevoi care nu au permis supravietuirea lui in conditiile date mai mult de 1 an,si nu avem de unde sa stim daca ar fi supravietuit mai mult sau nu daca mamalui l-ar fi dorit, pt ca pur si simplu nu avem datele necesare pt a ne formulaoasemenea opinie, dar desigur ca inca un caz de copildecedat prematur mi-a sarit in ochi si nu m-a lasat insensibil), dar asta nu inseamna ca mama sau mamele (si prima si a 2a) nu aveau ceva nevoie de ajutor, fie ca se decidea la un moment dat preluarea copilului de la una din ele sau ambele sau nu, si in ce conditii, etc, dar si mamele au suflet de om si inimivii care bat, desigur. Si desigur ca nu e normal sa abuzam oameni vulnerabili. Iar o parturienta este clar o persoana vulnerabila,in orice cultura a lumii, chiar si daca o fi cineva sanatos care naste asa la marginea drumului, cf traditii primitve sau mai stiu eu ce,o parturienat este un om extrem de vulnerabil.Si o gravida este vulnerabila. Si aceste lucruri sunt valabile in mai multe culturi si nu este normativ ca vreun barbat sa loveasca o femeie gravida in nici o cultura din lume. Insa si o femeie cu tulburari mintale, fie gravida fie negravida, este vulnerabila. Dar o femeie cu tulburari mintale poate intr-adevar atrage discriminare, si posibil si abuz, desi graviditatea ar trebui sa o protejeze de asa ceva, cel putin temporar. Desigur cade in raspunderea si in carca si in sufletul personalului sanitar care trebuie sa aiba grija de o gravida cu risc. Nimeni nu vrea asta.Nici in tarile bogate, daramite in Romania. Nimeni nu poate suferi femeiel cu tulburari mintale gravide,nu neaparat pe ele personal, dar asa cazul, situatia in sine.

        Doar o femeie sanatoasa negravida adulta nu mai este o fiinta vulnerabila, in opinia mea. De aia sper sa nu te ataci pt ca amscris asa de mult si de daezlanat si fara rost. Nu era o critica, darm-a afectat articolul tau,numai ca desigur nu am ce sa fac, ar fi o munca sisifica pt care eu nu amnici inclinatia nici know j=how-ul necesar, e o munca buna pt aia care se duc si fac activitati de misionariat, cunosc destui, pemine nu maintereseaza asemenea lucruri, eu sunt un simplu bircrat si asta am vrut pt mine, dar asat nu inseamna ca nu doresc ca macar rapoartele aceastea sfasietoare sa fie cumva intocmite in mod mai riguros,mai putin emotional,si cu mai multe date informative, astfel incat sa aiba o sansa de a fi utile la ceva.

      • Rudolph, tu esti un sufletist si ai cele mai bune intentii. ca si mine, dealtfel. Tare as vrea sa traiesc ziua cand femeile care se pregatesc sa fie mame chiar sa fie pregatite, sa inteleaga ce li se intampla si ce responsabilitati au, sa inteleaga ca nu le vrem raul si ca nu le putem lua durerile cu mana. Si mai ales as vrea sa nu mai exista copii suferinzi, sa nu poarte toata viata tarele unei proaste colaborari in sala de nastere. Primele minute de viata sunt cele mai importante in viat unui om si mi-a placut nespus ce ne-a zis un profesor la un curs: e greu sa nasti dar e si mai greu sa te nasti! Fiindca atunci depinzi de altii si de o multime de factori, esti neputincios in mana altora si poti ramane marcat pe viata. Eu, atat cat pot (si nu e specialitatea mea) incerc sa le explic femeilor tot parcursul fiziologic al unei nasteri dar ,crede-ma, unele au tot atata educatie sau intelegere cat un paramec sau o ameoba, n-am cu cine vorbi. Nu, nu m-a deranjat deloc comentariul tau doar ca tu vorbesti de cazuri ideale iar eu ma lovesc de o realitate sumbra si greu de modelat.

  10. Ceva nu sună bine aici…
    Insista să nască exact la maternitatea unde fusese bătută la cele două nașteri anterioare…
    Chiar tu recunoști că era extrem de necooperantă în timpul consultației. E cu totul reprobabil dacă a fost violentată de către personalul medical, dar încerc să mă pun și în locul celor care trebuiau s-o ajute să ducă la bun sfârșit actul acesta. O mamă care nu răspunde la indicațiile medicului și ale moașei, care nu cooperează, deși copilul ăla e deja angajat trebuie cumva să fie convinsă să facă ce trebuie. Evident că nu cu bătaia, dar înțeleg și stresul obstetricienilor care știu că dacă s-ar întâmpla ceva cu nou-născutul, ar fi târâți prin tribunale fără vină.
    Așa că mă abțin să judec o situație de genul ăsta.

    • Avea o fixa ca are o cunostinta acolo si o sa-i fie mai usor. Ma intreb daca nu era doar in imaginatia ei, sa-si faca curaj… La o maternitate mare macar sunt obstetricieni, neonatologi, anestezisti, pot interveni cumva. Noi aveam garda de chirurg si de internist asa ca tot greul pica pe noi doua asistente. De obicei ne descurcam dar nu ne permitem sa riscam aiurea…

  11. Violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, şi asta pentru că multe fapte nu sunt reclamate poliţiei sau spitalelelor. Consecinţele dramatice ale unei astfel de stări se reflectă şi asupra copiilor care cresc într-o familie violentă. Ce grijă faţă de copiii ei mai poate purta o mamă abuzată? Este incapabilă şi – în cazul expus de tine -, inconştientă chiar ( de a mai aduce pe lume încă un copil expus tuturor relelor). E incapabilă de a-şi proteja propria ei siguranţă, darămite şi pe cea a copiilor. Şi totuşi … nu ştie, îi e frică şi nu vrea să scape de pericol. Soluţii practice şi legale există, dar fenomenul, din nefericire, nu se atenuează, ci se accentuează.

  12. Eu nu inteleg altceva:
    1. Daca era batuta acasa , la ce te mai culci cu nenorocitul ala si pe deasupra ii mai torni si plozi?!
    2. De ce vrei sa nasti in acelasi loc unde ai fost batut/abuzat?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s