De la tinerete pan’ la batranete

Standard

Pe la 10 ani suntem pustoaice si am vrea sa fim adolescente. Pe la 16 suntem adolescente si nu stim cum sa facem sa fim mai mature, sa impresionam, sa fim niste „doamne”. De cum trecem de 30-35 ne saturam de „domnie” si tanjim dupa aerul adolescentin. Si cand te apropi de 50 stai si te miri cand naiba a trecut timpul si cand s-au schimbat zulufii aurii in tample carunte…Te poti adapta vremurilor dar cu vremea nu te poti pune, vine si trece. Iar noi ne trecem cu ea…

Dar nu tanguiri de inima albastra si tampla carunta voiam sa pun pe tapet, ci altceva, mult mai pragmatic: ca trecem prea iute de la alocatia pentru copil la salariu si apoi la pensie. Off, mama ei de pensie! Dupa ce ca vine prea tarziu e si mica si chinuita!…

nu-este-important-cum-te-vad-altii-este-important-cum-te-vezi-tu_poze_haioase_prietenas.ro_1Am devenit „om al muncii” la 18 ani si era pe atunci o lege ca poti iesi la pensie anticipat la 25 de ani vechime.Si abia asteptam sa fac vreo 43 si sa ma fac pensionara. De atunci au trecut vreo 30 de ani si , nu stiu cum se face, dar pensia e tot departe, fac ce fac si tot cate 25 de ani imi mai raman de muncit. Ei, exagerez, acum au ramas vreo 15… Daca salariul meu de acum e mai mic decat cel de 1800 lei pe care l-am avut la angajare va dati seama ce pensie fabuloasa o sa am. Sanchi margelute si cercei, sa zic ‘mersi’ daca mi-o ajunge de antireumatice si de-o cafea! Dar macar o sa am o pensioara.

Ce te faci cu tinerii care cred ca tineretea e vesnica si pensionarea e mai departe decat planeta Uranus si nu-si fac nici o grija, nu au nici un fel de contributie la asigurari sociale? Se complac sa fie un fel de freelanceri (ca sa nu zic evazionisti) si sa traiasca de azi pe maine din mici „comisioane”.Acum se cred independenti, spera ca ziua de maine le va aduce „marea lovitura” si nu se gandesc ca peste 30 de ani vor sta cu mana intinsa fie la un ajutor social, fie  la copiii lor, daca acestia vor avea mai mult noroc si vor fi mai pricopsiti.

Dezamagiti de salariile mici din Romania multi prefera sa plece „in afara”, negrii pe plantatii in Spania sau Italia; fara un contract de munca, fara nici o asigurare. Se arunca orbeste inainte multumiti ca pot trimite 100 de euro acasa si ca vin de sarbatori cu portbagajul plin de cadouri pentru „neamurile sarace”. Si cand drumurile se vor inchide, cand munca lor nu va mai avea cautare, cand patronii vor vrea alti sclavi, mai tineri si mai potenti, iar ei nu-si vor mai gasi locul nicaieri ce vor face?

Stiu multi slariati care accepta sa lucreze cu salariul minim pe economie trecut in cartea de munca si o parte mai mare din remuneratie platita „din mana”, nefiscalizata. Poate ca acum e bine ca se duc acasa cu un salariu decent de 2000 de lei dar la varsta de pensionare se vor trezi ca pensia le-a fost calculata in functie de salariul acela minim pe care l-au avut in acte. Si ii vom vedea atunci revoltati pe la televizor ca, dupa o viata de munca, abia le ajunge pensia aceea minuscula pentru plata intretinerii.

Sa mai spun de femeile care n-au avut o zi de munca in viata lor iar la batranete traiesc din pensia de urmas dupa sot? Nu mai spun, ca am si eu in familie…Dar cica asa erau vremurile, e scuzabil. O fi…

N-am grija apocalipseor, nici a greutatilor vremii in care traim, pot sa suport orice. Daca nu mor altii de grijile astea, n-oi muri nici eu. Dar batranetea chiar mi se pare un cosmar. Unul care se apropie insidios si caruia trebuie sa-i fac fata intoxicandu-ma cu doze mari de optimism. Mi se pare inuman si dezumanizant in acelasi timp sa nu-ti poti satisface nevoile elementare ale unui trai decent din lipsa mijloacelor materiale. Sa te umilesti intinzand mana spre cineva, fie chiar propiul copil, ca sa-ti iei o paine, un medicament, o carte. Sa devi o povara pentru cei dragi, sa nu poti ramane pe picioarele tale, fizic si financiar, pana la sfarsit. Sa nu-ti permiti un azil decent cand nu mai poti sa te descurci singur. Sa te rogi ca ziua de maine sa nu mai vina fiindca nu mai suporti batranetea si umilinta. Mai ales umilinta!

pensie-580x405Batranetea e suportabila cand te obisnuiesti din vreme cu gandul ei. Batranetea e urata, hidoasa chiar, cand esti neputincios. Iar noi, amagiti cu basmul tineretii vesnice ne-o uratim cu buna stiinta nestiind sa punem deoparte pentru zilele negre. Nu cantam precum greierele fara griji dar nici nu agonisim precum prevazatoarea furnica. Da, stiu, pensia in Romania e mai mica si mai mica decat genitala de furnica! Dar daca nu e deloc, e mai bine? Ia da contributia statului si o sa fie cat… a calului!Coada calului, desigur!

Sa fim sanatosi si zdraveni la minte si peste 15 ani sa va invit la o apa plata din prima mea pensie! Lamaia o dati voi, ca nu-mi permit din pensia mea…

Anunțuri

78 de răspunsuri »

  1. Haide mah tanti, exista si tineri responsabili ca mine, care platesc si pentru pensie privata si tot ma tem ca e posibil sa nu pot sa iti fac cadou lamaia aia din pensiile mele cumulate 😛

  2. Genitala de furnica, de retinut expresia! Abia astept sa-mi spuna careva ca am o sa am pensie mare pt ca am fost cuminte, ca eu poc ii trantesc asta cu genitala de furnica 😀

  3. Nu toti cei care pleaca in afara lucreaza la negru. Unii isi platesc pt minimul pe economie taxele in Ro.

    Mai am niste prieteni, au preferat pt o perioada sa lucreze ca freelancer, si banii in exces sa achite in avans creditul la banca. In 5 ani si-au achitat aprt ( in conditiile in care daca ar fi stat in chirie, nu reuseau sa stranga in 5 ani decat 10-20% din valoarea aprt. si poate nici macar acei bani).

    La fel, mai cunosc tineri care si-au facut mici investitii. Actiuni (cine se pricepe), pamant ( ca e ieftin in Ro), aprt. si inchiriat cine are disponibilitate. Cand au venit copiii, nu au mai reusit sa faca economii, dar oricum sunt mai bine ca multi altii.

    Sunt oameni gsopodari si oameni cheltuitori, si acum 1000 de ani erau , si in Ro si in SUA, si in Be sunt oameni diferiti.

    P.S. 1800 lei salariu cand ai terminat liceul? super mare era salariul atunci! Un profesor (cu universitate) avea pe timpul lui plumbuitu’ 2000 lei, dupa titularizare, 1 grad, deci ceva experienta, iar mama, cu tot cu duminici lucrate, si ore peste program, avea 2200 lei (7 zile pe sapt. lucrate, avea si 10 ani de experienta, si spor de toxicitate)… Vad ca atunci salariile erau uniformizate, curat stat comunist, s-avem parol. Ce imi aduc aminte, platea 900 lei rata la casa, 3 lei litru de lapte, 3lei piinea. 100 lei un pantof obisnuit, 200 lei pantofi frumosi (parca de Guban?.. ). Curentul si caldura nu stiu cat era, dar aveam 16 gr iarna in casa, si curent stiu ca aveam limitat nr de calorii, si programul :). Apa tv-ul la fel, era cu norma, iar tel. am avut cand am intrat eu la facultate. Hartia igienica mai tii minte cat costa?

    • nu mi-am permis sa scriu un tratat despre toate formele legale si nelegale de munca. Tot respectul pentru cei ce au avut curajul sa plece „in afara” cu un contract, cu o minima asigurare. Eu vorbesc de cei multi pe care ii stiu eu, cei plecati pe santiere in constructii sau in agrigultura la plata cu ziua si care mizeaza totul pe noroc. De curand a murit un tanar de 25 de ani in Italia, A facut infarct dupa o zi epuizanta de munca iar familia disperata incerca sa stranga bani sa-i poata repatria trupul… Le inteleg disperarea celor care isi incearca norocul pe alte meleaguri dar e si o mare inconstienta in riscul lor.
      Cand m-am angajat aveam 1800 lei salariu, acum , cu toate sporurile si lucrand 4-5 week-enduri si 7-8 nopti iau aproape 1500. Evolutie, nu gluma! Dar nu, nu sunt deloc nostalgica dupa vremurile alea!

  4. Pt mine, marea risipa care o vad in Ro: cafele, tigari, alcool. Un calcul sumar la o colega, ce s-a lasat de fumat : 300 lei pe luna, 3500 lei pe an. Asta acu ceva ani, m-a speriat.
    In conditiile in care, in Ro sunt cam 40% din populatie fumatori ( SUA a declarat 26%, Belgia, 30% etc. ) .

    • Asta-i adevarat, nici eu n-am intelegere pentru cel care cere ajutor social dar pe urma se duce la carciuma sa-si ia bere si tigari. Si dupa ce isi fac plamanii furnal vor medicamente gratuite, ca sunt amarati. Sa mai spun cat ma enerveaza mamicile care zic ca nu-si permit pampers la copii dar fumeaza un pachet de tigari pe zi si le vad mereu la dozatorul de cafea?…

  5. Io lucrez de la şaptişpe ani jumate. In noiembrie implinesc 29 de ani de munca. Teoretic, peste inca un an, as avea stagiu complet de cotizare si as putea sa ma pensionez (asta dupa cum visam si eu, la fel ca tine, cand eram tanar om al muncii). Practic, urmarind evolutia prevederilor legale, mă astept ca firma la care lucrez sa ofere bonus la contractul de munca „prelevarea” direct de la birou, făcută de vreo firmă de pompe funebre. Si io cre’c-ai gresit la calcule, ca te stiu „produsa” in acelasi an cu mine, deci mai avem de munca pana la 63 de ani – 46 = 17, ceea ce rezulta o vechime in munca de 46 de ani (aici am injurat, da’ m-am razgandit s-am sters, ca oi fi io batrana, da’ totusi vreau sa par o doamna pana la final :p)
    Hai ti pup si nu-ti pierde speranta la o pensie indestulatoare!

    • Mai, pustoaico, eu sunt putin mai coapta, ma pregatesc sa implinesc 48 , deci n-am gresit calculele! :))
      Si am auzit ca se va mari varsta de pensionare pana ne ramolim de tot, dam in mintea copiilor , asa ca nu ne mai da pensie ci alocatie !

  6. Sper că ăia 15 ani i-ai calculat având la bază faptul că vârsta de pensionare va crește la 65, da ? 😆 Că altfel, mai ai un majorat de dus …

    • De ce rasucesti, ma, cutitu-n rana? ce-s eu, japonez, sa stau la munca pana la 72 de ani? Eu trebuie sa ies la 62,5 ani dar pot sa optez sa-mi prelungesc activitatea pana la 65. Optiune la care zic „pas”!

      • Deocamdată, juna mea surioară. Deocamdată. Da’ tanti-ta ministră Câmpeanu se pare că are alte planuri cu matale. Ea zice că dacă tot vreți egalitate cu bărbații, să fie 65 la toată lumea. 😆

  7. Pensie din care bani? Varsta de pensie a fost dusa asa departe pentru ca sa nu mai ajungi la ea.
    Tinerii se bucura pentru ziua de astazi, pentru ca cea de maine este incerta.
    Cine isi mai poate face planuri de viitor este fie inconstient fie de pe alte meleaguri, unde legile nu sunt modificate dupa interesele bugetare ale tarii. Asa ca Carpe Diem, draga Adelina!

    • Sunt de acord cu „carpe diem” asta, m-a tentat si pe mine mai in tinerete dar cum incep sa-ti scartie balamalele, cum te iau grijile de pensionare. Ma amagesc singura ca-s optimista, desi stiu ca-s iluzii desarte. Tot in sansa la 6/49 mi-e nadejdea! 🙂

  8. Am impresia ca chestia cu „ia cu lamaie” va fi peste tot aceiasi chestie de la cal! Adica, coada ca poti sa foloseti firele de par sa te sugrumi! :))
    Au înebunit definitiv! Si sti care e culmea ca tot idioti de varsta noastra fac legile, dar diferenta e ca sunt idioti care acum sunt platiti „idiot” de mult….. :((

  9. Te citesc de mult dar n-am comentat – uite ca acum nu ma pot abtine! Nu stiam ca esti chiar asa de optimista – deci chiar crezi ca acesti copii ai nostri o sa aiba pensie? Pe bune? Adica sa cotizeze ei cumintei c-or sa ia pensie la batranete??? Recunosc ca si eu tot asa il sfatuiesc pe fiu-meu, dar nu c-as crede ci fiindca astia de-acum trebuie sa-si ia pensiile! Nu cred c-o sa mai reziste sistemul asta, vor fi reforme care vor schimba fata lumii actuale – bun, nu sunt Mafalda, dar nu e chiar asa de greu de vazut inspre ce se indreapta lumea asta! Tu si eu si altii ca noi – o sa ne luam pensiile la care „am contribuit” zeci de ani? Depinde! S-ar putea sa fi „contribuit” degeaba – de fapt nu degeaba ca din contributiile noastre si-au vazut pensiile pensionarii de-acum! Care e solutia? Pai serios, chiar ti se pare ca depinde de noi, ca putem „oferi” noi solutii? Nu mai spun c-ai scos complet din calcul pe „cineva”. A mai zis cineva pe-aici – bine-ar fi sa faca in asa fel copiii astia incat sa-si aiba asigurata cumva batranetea eventuala din propriile activitati – ca daca se bizuie pe „stat”, sau pe „asigurarile private” de acum, nu-i vad bine deloc!

    • Mai intai multumesc de vizita si de impartasirea de opinii!
      Sa spun drept nu-s prea optimista; mai ales ca nici eu nu reusesc sa-l „indoctrinez” de fi-miu sa devina contributor la asigurari sociale. Deci e clar ce tare sunt la teorii si ce convingatoare in argumente…Dar am vazut in ultima vreme prea multi oameni ramasi la mila statului ca „ajutorati social” pentru ca au facut prea multe compromisuri. Sunt oameni inteligenti, intreprinzatori, cu stofa de manageri care se descurca pe cont propriu, isi asigura singuri viitorul; nu de ei vorbeam, ci de acesti anonimi fara pregatire, fara perspectiva, fara…nimic, doar cu asteptari. Si daca nu vad cum o sa fie pensia mea cu atat mai mult nu pot sa vad cum va fi a copiilor nostri. E trist…

      • Asta chiar n-am vrut, Adelina, nu te intrista! Eu mai sper ca si visatorii astia (astia cu „fara nimic , doar cu asteptari”) sa se trezeasca si se vor trezi, iar timpurile ii vor invata cum sa supravietuiasca – nu ma refeream la cei dotati ci la astia multi si cam dezorientati. Ma tem ca tocmai generatia noastra e una din cele cam „defavorizate” (tu stii de ce-am pus ghilimele? eu nu!) – si ca s-ar putea sa ne fie cam dificil sa intram in posesia pensiilor alora fulminante… Da’ ma gandesc sa cresc si eu o gaina, sa pun de-o rosie, nu stiu, cum m-o lumina Dzeu, sunt multe feluri in care poate trai un om, desigur cu pretentiile ajustate… Da’ lasa ca tu castigi la 6/49, stiu io!
        Si eu iti multumesc pentru cum scrii tu aici si-mi descretesti de-atatea ori fruntea!

      • Zici tu ca sunt sanse de castig la loto? In cazul asta platesc comision de previziune. :))
        Eu zic sa ne apucam de crescut melci, ca pe astia n-o sa trebuiasca sa-i alergam in baston. Ce, escargoul nu e pentru pensionari? :))

  10. Sper sa creasca numarul freelancerilor. Sistemul de pensii este oricum la pamant. Mi se pare normal ca fiecare sa traiasca din ce a acumulat in timpul vietii. Eu unul nu mai vreau sa cotizez pentru niciun pensionat. Asa a…mai usor cu pomenile, Adelino!

    • Nu de freelancerii adevarati vorbeam eu, am omis sa pun ghilimelele. Si daca cineva se poate chivernisii pe cont propriu toata viata, bravo lui! Dar eu cred ca inca avem nevoie de solidaritate, ca fiecare om, oricat de norocos ar fi el, poate sa fie lovit de ghinion, sau chiar de o tragedie si sa ajunga sa depinda de altii. Asta e, n-o sa ma bizui pe contributia ta la umila mea pensie! Multumesc ca nu vrei sa faci din mine o pomanagioaica.
      Si multumesc si de vizita.

  11. Eu sunt dintre persoanele care n-au muncit nici o ora pentru statul roman. In timpul facultatii si masteratului am luat bursa, m-am descurcat cu ea si cu ajutor de la parinti. Imediat dupa masterat am plecat in UK si da, platesc taxe aici pentru ca speranta de a avea o pensie decenta este mai mare aici. Cu pensia din Anglia sa traiesc mult si bine in Ro, daca voi apuca acea zi. Eu traiesc cu ziua de azi, caci maine nu stiu daca exista si decat sa muncesc pentru niste imbecili care fac legi idioate si fura de la omul simplu, in speranta unei pensii jignitoare, mai bine traiesc prezentul. Si la batranete ce-o fi o fi, pe drumuri n-am sa stau ca din banii castigati in Uk mi-am luat si apartament si am si mostenit niste teren la tara sa tot traiesti. Principalul sanatate, ca maine murim si aia 40 de ani de munca se duc odata cu noi si pensia mult visata o pune statul in buzunarul sau.

    • Statul roman nu merita prea mult respect din partea noastra. Am inca regretul ca n-am plecat si eu, mai in tinerete, intr-un stat mai decent si mai corect. Dar tu, acolo unde esti, iti platesti taxe, ai probabil si o asigurare de sanatate, nu te rogi zilnic sa nu dea o boala peste tine pentru ca nu-ti permiti sa mergi la medic. Tu te ingrijesti totusi si de viitor, chiar daca inca nu esti la varsta la care sa-ti calculezi pensia. vezi, asa ziceam si eu: mor ca maine si pensia mea ramane statului. Dar mai nasol e cand nu mori si nu-ti permiti sa te internezi intr-un azil civilizat fiindca pensia e de doi lei si de banii aia nu te poti ingriji singur. Aproape ca-mi doresc sa se „pricopsesca” statul cu fabuloasa mea pensie decat sa mi-o dea asa, in bataie de joc si sa nu-mi ajunga…

  12. Ce spui tu e intelept. Ce te faci insa cu SUA, de exemplu, unde pensii se platesc poate de dinainte sa fi aparut pe la noi si unde orase mari dau faliment si adio pensii pentru o perioada? Nu mai bine cumperi giuvaericale ca un armean dintr- o carte pe care o citesc acum?

    • Problema fondului de pensii s-a acutizat in toata lumea si discutiile alarmiste nu fac decat sa-i descurajeze pe contribuabili si sa le scada si mai mult increderea in capacitatea statului de a-i sprijini. Zau ca nu vad vreo solutie, nici macar una utopica… Pana nu demult se spunea ca aurul e cea mai buna investitie,ii creste valoarea mai mult decat orice dobanda la banca dar in ultima vreme s-a devalorizat atat de mult incat au iesit mult in paguba cei care au mizat pe aur.

      • cum așa? aurul e în creștere! și platina (pe asta am cetit-o aseară). La roma și prețul cuprului e în creștere. de aia se și fură tot felul de transmițători de vor deraia toate trenurile și metrourile și vor cădea toate ascensoarele. LINGOURI!

  13. 1. Freelancing NU inseamna neaparat evaziune fiscala. Nu stiu de ce traiti cu totii cu impresia asta. un om care face bani seriosi lucrand de acasa, are deja o forma de organizare juridica (PFA, SRL etc.). Exista multi clienti care doresc factura deja si trebuie sa le-o dai. Nu o poti da, daca nu ai firma/PFA. Din secunda asta nu mai sufera bietul Stat ca nu ia bani de la tine, pentru ca platesti de-ti iese pe gat. Gandeste-te ca si un SRL minuscul (cum avem multi dintre noi), plateste in general in taxe si contabil cam cat primesc unii salariul pe luna.

    Multi spunem ca suntem freelanceri, pentru ca e mai usor decat sa zic (cazul meu) toata poliloghia: am o firma de web design in care momentan doar eu lucrez pe postul asta. Lucrez de acasa etc. Asa ca, mai usor spun ca sunt freelancer, desi sunt organizata ‘juridic’ si platesc taxe cat nu au multi romani salarii.

    Si primesc … ti-as spune ce, dar suntem amandoua doamne.

    Pe banii mei dati in fiecare luna am primit pana acum: 1. tot mai multe taxe, 2. calcule fantasmagorice de ‘beneficii’ (s-a ajuns ca, daca intru in concediu pre-natal, platesc de 3 ori mai multe taxe decat daca apar ca lucrez – nu ma intreba cum, se poate in tara asta), asistenta medicala ZERO. Am fost o singura data de m-am operat in sistemul de stat, m-am trezit in timpul operatiei (ca nu mituisem si anestezistul).

    Absolut orice altceva mi-am mai facut, s-a intamplat la privat, unde am cotizat deja MULTE mii de lei. Doar sarcina + nasterea ajung la peste 10.000 de lei noi, desi, repet, sunt ‘cotizanta’ de la 20 de ani si eu. Daca am avut treaba in spital (chiar pentru niste perfuzii de fier), m-am dus cu medicamentul in dinti. Singura chestie pe care mi-a oferit-o spitalul a fost seringa si perfuzia, deci zic ca m-au umplut de bucurie.

    Asa ca, daca mai auzi pe cate unul ca-si baga ceva in el de Stat, gandeste-te ca poate are motive. Am cotizat zeci de mii de lei in toti anii astia si primesc pe naiba.

    2. Pensie NU voi avea din simplul motiv ca probabil nu va mai exista pe atunci. Si mi se pare absolut ilar sa ai expectante de la un Stat care a dovedit deja ca nu e in stare de nimic. Asa ca, din punctul meu de vedere, banii de ‘beneficii’ is mai bine arsi sau aruncati pe fereastra, decat sa sustina un aparat corupt si falimentar. sa nu mai spun ca, exceptand dragostea si respectul pe care il am pentru batranii nostri, imi vine sa-i strang uneori de gat, cand ii aud ca tot asteapta majorari de pensie. Bunica-mea este pensionara de 30 de ani, socra de vreo 25.

    Daca le explici ca aia 5 lei in plus pe care i-au primit la pensie, inseamna inca vreo 60-100 de lei pe care noi ii dam lunar prin taxe, accize si alte rahaturi, te privesc senin si iti spun in fata ca ii doare in dos, ca ei au platit. La cati ani au stat in pensie, ar fi trebuit sa plateasca 80-100% din salariu in taxe pe vremea cand lucrau si, din ce stiu pe vremea aia, nu se punea problema de asa ceva.

    Dar pensia mea ‘privata’ (la care am fost fortata sa ‘contribui’) este undeva la 600 de lei (IN TOTAL PE TOATA VIATA MEA DE PENSIE), pensie de la stat nu voi pupa etc. Dar conteaza sa dam bani, sa aiba statul ce arde pe tot felul de prostii..

    Cea mai buna solutie este ca fiecare sa inceapa sa-si puna bani deoparte, sa-si faca orice miscare stie (conturi externe, cumparat aur, investitii istete) si sa nu se bazeze pe Stat, pentru ca va ramane cu buzele umflate. Sunt deci de acord cu ideea ca nu ramanem tineri, dar e cea mai mare prostie posibila sa avem orice asteptare de la Statul roman.

    Si da, si sa lucrezi la negru pe cine stie unde este mai bine, decat sa tot cotizezi ca prostul si sa ti se rada in nas, de fiecare data cand iti cauti drepturile. As inceta sa platesc maine absolut orice taxa, daca tot suntem pe cont propriu. Macar banii care nu mi-ar mai fi luati cu japca i-as putea pune la bataie, cand am nevoie de serviciile la care teoretic am dreptul, dar pe care nu le primesc.

    • Foarte bine punctat. Macar comentariul tau a fost postat, ca al meu nu. Probabil doamnei Iliescu nu ii convine ca unii mai si gandi. Si o spune tot un antreprenor care tocmai a virat 4000 de EUR catre stat. Ce spuneti de asta, doamna Iliescu? Si da, ar trebui toata lumea sa se trezeasca. Nu vor mai exista pensii si mi se pare normal ca fiecare sa fie pe barba lui.

      • Doamna Iliescu nu e deloc o doamna si nici nu da lectii de viata cuiva sau incearca sa-si impuna parerile. E minunat ca exista divergenta de opinii! Daca intr-o zi ne-am trezi ca gandim toti la fel ar fi foarte rau: ori cineva ne-a clonat dupa un stas ori ne-a spalat creierele. Sa speram ca asta n-o sa se intample prea curand…
        Comentariul nu a fost postat nu pentru ca as fi avut eu vreo influienta, dimpotriva; orice comentator nou venit intra automat la moderare iar eu abia acum am deschis blogul. Nu cenzurez nimic in afara de injuraturi sau jigniri la adresa altor comentatori. Pe cele la adresa mea pot sa le suport…
        Da, e posibil sa nu mai existe pensii! Dar batranete va exista, din pacate…Poate ca ar trebui sa-i eutanasiem pe cei ce nu-si pot permite sa fie pe barba lor…

      • E un comentariu pertinent cand ai 30 de ani, esti in putere si te-ai ingrijit din timp de ziua de maine; dar daca ai trecut de 60, esti bolnav, te lasa puterile si abia ti-ai dus traiul de pe o zi pe alta… se cam schimba optica.
        Dar e bine ca exista mai multe opinii, nimeni nu detine adevarul absolut.
        Multumesc de vizita.

    • Am recunoscut ca m-am exprimat gresit cand am spus freelancer. Nu la cei adevarati ma refeream ci la unii, destul de multi, care taie frunza la caini, invart niste afaceri dubioase si cand ii intrebi cu ce se ocupa se dau ‘freelancer” dar nu pot sa precizeze in ce domeniu. Dupa ei si bisnitarul si proxenetul si camatarul tot freelanceri sunt… Cam ce mult iti intoarce statul, mai ales in domeniul sanatatii, stiu foooarte bine; imi cumpar singura medicamente, imi platesc consultatii si nu-mi face nimeni nici macar favorul de a nu ma tine cu orele la coada desi sunt ‘din sistem”. Tu esti dintre cei care au avut capacitatea sa se descurce dar ce te faci cu un nene amarat care are un microbuz sau o duba si face transporturi clandestine, se bucura ca ia niste bani nefiscalizati dar daca isi accidenteaza grav masina n-are nici bani s-o repare, nicio asigurare si nici un alt mijloc sa-si castige existenta? Cei mai multi nu economisesc, nu-si fac provizii pentru zile negre. La ei m-am referit eu. Nu ca as fi fan-ul statului si ca-s dornica sa-mi platesc taxele pentru binele intregului popor! Dar, din pacate, nu sunte o natie in care fiecare e capabil sa se descurce pe cont propriu; iar cei care nu pot cad in grija noastra.

      • Io-s pe ideea ca fiecare tre’ sa traiasca asa cum si-a facut patu’.

        Eu mi-am asumat faptul ca sunt pe cont propriu (desi sunt platitor de taxe) si incerc (alaturi de sot) sa ma gandesc la ziua de maine. Cam asta ar trebui sa o facem FIECARE, pentru ca ai vazut si tu ca, daca te lasi pe ideea ca ai drepturi, ti-o iei in freza.

        O data m-am bazat pe sistemul de stat si mi-am luat-o-n freza. Operatie care nu a reusit, mizerie in spital (si asta era acum vreo 13-14 ani, cand nici nu era atat de dezastru), mitocania medicului (pana nu a fost ‘unsa’), trezit in timpul operatiei etc.

        Asta m-a invatat ca Statul roman nu este in stare sa isi tina partea de ‘promisiune’, asa ca prefer sa ma descurc pe cont propriu, pe cat posibil. Asta inseamna insa economii serioase si ‘placerea’ de a plati sume exorbitante de cate ori am nevoi medicale.

        Dupa o asemenea experienta, ii inteleg FOARTE BINE pe care care aleg sa fenteze statul. As face-o si eu, daca s-ar putea, pur si simplu pentru ca m-am saturat sa sustin milioane de tigani, de pensionari pe boli fictive, ‘handicapati’ care de fapt nu au nicio dizabilitate, putori care stau pe somaj, pentru ca nu primesc salarii de directori din prima etc.

        Sunt pentru ajutarea celor care chiar au nevoie de asta, nu sunt nici eu capcaun, dar un procent semnificativ de ‘asistati’ sunt foarte buni de lucru, in timp ce oamenii care au nevoie cu adevarat de ajutor primesc flit.

        Pentru a intelege toata lumea, problema Statului nu este ca nu dam noi, tampitii, bani, problema este ca-si baga picioarele in ei si-i cheltuieste cum i se arata. Nu as avea nicio problema daca as stii ca banii MEI sunt folositi cu cap si ca pana la urma beneficiem cu totii (sunt in general sanatoasa, deci chiar nu am belit statul de bani). Dar pe zi ce trece sistemul e tot mai prost, dar mie mi se cer bani mereu in plus pentru solidaritate sau nus’ ce.

        Si ma tot trezesc ca salariatii care nu-si calculeaza niciodata cu adevarat taxele pe care le platesc (de asta ar trebui ca fiecare sa plateasca el taxele, nu sa se ia ‘din fluturas’), au impresia ca traiesc din banii lor. In general cei care sunt deja cu firma/PFA stiu clar cat se plateste lunar, salariatii calculeaza doar netul si au impresia ca taxele sunt mici. NU SUNT MICI, pierdeti si voi cu tot cu angajator o groaza de bani care v-ar prinde si voua bine in bugetul lunar, dar nu simtiti violul Statului, pentru ca nu dati voi banii din mana.

        Daca s-ar merge pe sistemul asta, sa vezi cum ai ajunge la concluzia ca platesti si tu prea mult (ceea ce deja faci, doar ca nu constientizezi) si ca-ti vine sa-ti bagi picioarele in tot 🙂

      • Imi esti foarte draga, si te citesc de ceva vreme fara sa comentez. Si suntem de aceiasi varsta (mi-ar mai placea mie sa mai am 30 de ani). Ehei…daca ma desprindeam pe cont propriu de atunci, poate acum ieseam la pensie- a se citi renta 🙂 .
        M-am regasit de multe ori in postarile tale, nu stii cate asemanari sunt intre noi, desi nu-s bruneta cu ochii albastri ca tine. Iti voi enumera cateva: amandoua avem cate un baiat cam de aceiasi varsta, lucreaza in domeniul IT, pe picioarele lor, amandoua stam la casa, si eu am un caine (Sara de 4 ani, labrador) si o pisica ( ea in schimb are ochii albastrii 🙂 ) . Nu stii cat am ras de pisica mea cand a dat cu ochii de atata zapada si mi-am amintit de motanul tau.

        Mi-a placut comentariul lui Dojo, pentru ca si eu sunt in aceiasi situatie. De cativa ani am si firma cu salariati si PFA, deci stiu sigur despre ce vorbeste, si o spune foarte bine, eu nu as fi gasit cuvintele necesare (nu sunt atat de prietena cu scrisul ca altii, stii tu la cine ma refer, :* – respectele mele de atfel).
        Normal ca un salariat nu stie ca pe langa asigurarile si impozitul pe care i-l opresti tu din salariu, mai plateste si firma partea ei aferenta, pe langa salariul tau pe care tot firma ti-l da.
        De cate ori semnez op-urile cu plata impozitelor, parca tai din mine. Nu mi-ar parea rau de banii dati daca n-as stii, ca din banii astia este platita si tanti de la registratura ANAF care s-a rastit la mine cand i-am cerut o coala de hartie sa scriu o cerere, citez: ” da chiar sunteti culmea, nici o coala de hartie nu aveti!!” Pai am la mine la birou, imi venea sa ii raspund tragand-o de guler prin gaura de la ghiseu, da n-am atunci in geanta, proasta de mine( fie-mi invatatura de minte!), alta data sa-mi pun, macar pentru orice eventualitate.

        Si ghici, daca maine eu nu mai pot munci, nimeni nu-mi plateste concediul medical, ca nu are cine.

        Citind toate raspunsurile date de tine, am inteles acum la ce anume te referi cand vorbesti de freelanceri, in articol i-ai cam bagat pe toti in aceiasi cofa. De aici si reactia mea.

        In alta ordine de idei, exact cum spui si tu, cine imi mai garanteaza mie ca voi trai ca sa ajung la pensie? Da eu am gasit solutia, cand voi implini 53 de ani, ies de pe piata IT si ma angajez babysitter.

      • Draga Dojo, s-o lasam naibii de pensie ca si asa nu-i mare lucru de ea! Sa inteleg ca inca n-a aterizat barza, de ai timp sa te gandesti ca chestii financiare in loc de scutece si lapturi? Am trecut pe la tine si… nici o veste! Bafta multa si sa azim numai vesti bune! Oricum, eu astept impresii din maternitate si critici obiective.

      • Draga Leea, onorata de vizite! Avand amandoua baieti n-avem sanse de inrudire dar poate ne incuscrim cu cainii? Toata viata mi-am dorit un labrador dar acum m-am pricopsit cu un lup clapaug. Da-i baiat bun, civilizat si poseda locuinta confortabila; restul zestrei o negociem daca se plac. :))
        Am avut si eu experienta de a plati salarii altora (nu multa vreme, e adevarat) si de a nu lua eu salariu, stiu ce raspundere mare e. Daca ma enerveaza ceva la guvernarile astea ipocrite (toate cate au fost) e ca nu fac nimic sa stimuleze investitorul privat. Acum eu prestez servicii, nu produc altceva dar daca nici altii nu produc nici de servicii n-o sa aiba cine beneficia sau cine le plati. Da’ lasa, trecem noi si peste astea. Sanatosi sa fim, ca belele curg! 🙂

  14. M-ai convins. Vsd ca tot cu argumente economice de groaza. Zau, de ani de zile acelasi lucru imi spun si mama si tata, ambii economisti, chiar de curente teoretice diferite, tata cu Friedman, mama cu Keynes, insa total de acord in ceea ce priveste un mecanism de sptijin atat al meu cat si al diverselor economii nationale. Ca este absolut obligatoriu sa ma
    casatoresc pt a-mi suplimenta si veniturile de
    la batranete, nu numai speranta de viata. Si in ciuda ca citesc de ani de zile ca multi oameni chiar reputabili sunt si ei de acord, eu inca tot aveam dubii, insa e clar ca aveti cu totii dreptate, nu doar voi, dar guverne intregi, castigatori de premii Nobel pt economie, papa Francisc, si chiar pana si Internationala gay.

    Am sa incerc sa imi dedic urmatorii 5-6 ani
    implementarii unui plan serios de casatorie,
    plus ulterior a manufacturarii a minim 2 copii,
    in vederea suplimentarii veniturilor mele la
    vremea cand voi fi batran, pt a putea fi
    acceptat de un azil de lux, plus pt a fi util societatii, si nu o povara pt ea.

    • Mai rau, deoarece sunt deja cam trecut de prima tinerete, si nici virgin nu sunt, de ce mi-era frica vad ca nu am scapare. Va trebui sa ma sacrific si sa accept ca va trebui sa raspund chemarii lui Lohengrin de a-l dezvirgina eu pe el. In mod competent, si etic, desigur, pt a facilita un atasament mai optim. (Nu va speriati, e major, are 21 de ani, silitor, constiincios, inteligent, si stie ce vrea, chiar mai bine decat mine la varsta lui. Are si sansele de a avea venituri stabile de termen lung mai mari decat ale mele. Plus nu depinde de Euro, fiind elvetian. Am verificat cf
      celor mai stringente criterii.)

      Zau, chiar ca imi jurasem ca nu am de gand
      sa ma bag in niste chestii atat de complicate,
      sau ca am sa tergiversez cat pot, insa vad ca e total inevitabil, si degeaba ma impotrivesc in mod imatur.

      • P.S. Doresc sa intreb, cu cea mai nuantata atentie fata de toate posibilele consecinte ale acestei decizii personale de implementare, daca ma bucur de sustinerea sindicatelor sanitare romane. Nu e nevoie de un raspuns precipitat, deoarece nici eu nu ma voi grabi in mod impulsiv. Estimez chiar ca imi voi acorda inca minim cateva luni bune de deliberare si discutii cu mine insumi plus minim alti 2 confesori spirituali, (eventual si cativa cititori ai blogului meu), ca sa fiu sigur ca procedez cat mai judicios posibil.

      • P.P.S. Acum ca am citit si comentariile doresc sa intreb daca ma pot baza si pe sustinerea Asociatiilor Intreprinzatorilor Particulari cuPFA si SRL din Romania plus a Pensionarilor Romani, si a Viitorilor Pensionari Particulari si Bugetari din Romania si alte state UE.

    • Mai nene, daca iti trebuie 5-6 ani sa implementezi un plan de casatorie vine pensia peste tine si nu mai apuci sa „manufacturezi” copiii aia! Si pana o sa-ti asigure ei batranetea o sa trebuiasca sa-i tii tu in scoli, sa le cumperi haine de firma, sa-i plimbi prin lume, sa le iei masinute… Lasa planurile si treci la fapte ca altfel abia o sa-ti ajunga pensia sa cumperi pampersi si lapte praf! :))

      • Cei 5-6 ani includeau si casatoria si manufacturarea celor 2 copii. Zau, din motive tehnice, la gay dureaza mai mult chestiile astea. Trebuie sa mai cauti si mamele surogat (donatoare plus purtatoare de sarcina) potrivite…e mai complicat. Chiar si in caz de adoptie, dureaza tot destul de mult…dar parca totusi am dubii de a pretinde unui copil adoptat sa ma ajute financiar la pensie, chiar si mai indirect. Unuia manufacturat biologic poate mi-ar veni mai usor…plus sa-i zic chestii de genul, „eu te-am facut, (alaturi de intreaga echipa din Gray’s Anatomy), eu te omor…”

    • La tine unica folosinta tine un deceniu?;)) Si asa, ar fi cazul sa-ti iei alt pahar , ca asta se deterioreaza in urmatorii 15 ani. Si lasa, nu-i nevoie sa vii cu paharul tau, am eu unul si bem toti din el. Cu paiul ca sa nu-mi cada proteza in pahar. :))

      • Poate ne înecăm cu paiul! N-am putea să stoarcem paharul și să stăm cu gurile căscate? 😀

  15. Adelino, nu e cazul nici să te întristezi şi nici să bagi prea mult în seamă. Sigur, atâta timp cât ai o oarecare senzaţie de deplinătate a puterilor, nu preţuieşti sănătatea, şi nici securitatea socială, atâta câtă oferă societatea românească. Discursuri din astea, cu „descurcatu'” pe cont propriu am auzit multe, da’ am văzut şi cazuri în care, loviţi de bătrâneţe şi boală, din cocoşeala lor de mari antreprenori, au ajuns muritori de foame. Şi-n general oamenii ăştia sunt şi singuri, egoismul lor nu suportă pe nimeni alături, încă din vremurile în care-şi spun: Ce, să-l/s-o duc eu în spinare?
    Deci, fieş’care pasere pe limba ei piere! În ceea ce priveşte sistemul de pensii, aşa cum e el, merge şi va merge înainte, că vor sau nu vor unii-alţii. Deunăzi discutam cu un „freelancer” din ăsta, şi el foarte ocoş de ce e el, dar ajuns la 55 de ani şi-ncepând să ruginească, mi-a mărturisit că-şi dă palme la oglindă că n-a plătit asigurările de sănătate şi c-acuma trebuie să plătească o sumă considerabilă ca să intre în sistem. Soţia lui, profesoară, nu-i oferă mare sprijin, iar el, dacă stă internat două săptămâni, s-a ales praful de câştigul lui pe 2 luni.
    Eu am ajuns să preţuiesc şi sănătatea şi pensia.

    • Carcotasule…de asta merge tara asta in stil de melc…pentru ca multi gandesc ca tine. Poate ar fi bine sa ne facem bagajele unii dintre noi si sa va lasam de tot in plata statului sa vedem de unde mai iei tu pensioara ca deocamdata…ti-o platim unii dintre noi. Mai mult respect, stimabile! (desi am dubii ca ai fi stimabil)

      • Oricine e stimabil cat timp munceste si-si vede de viata lui. Eu, ca amarat de bugetar ce ma aflu, traitor din mila statului si din contributiile celor buni platnici (angajati sau patroni) ma gandesc ca poate avem si noi un rost pe lume, nu mancam paine de pomana. Sau cei cu dare de mana se opereaza singuri pe creier, nu apeleaza la niste cadre medicale?…

    • Nu ma intristez, Carcotasule. Imi zic ca poate eu vad realitatea deformat, poate altii au dreptate si nu inteleg eu doctrina asta super-liberala… Dar ce sa fac daca traiesc printre amarati, oameni care isi platesc scump greselile si lipsa de prevedere! Am vazut prea multe vieti irosite fiindca soarta a fost prea aspra cu unii si au pierdut tot, au ajuns la mila publica. Mi-as dori tare mult sa existe cat mai multi oameni instariti si independenti, poate ca bunastarea lor i-ar incalzi si pe aia mai oropsiti. Mi-a venit in minte cum il cainau unii pe Mutu cand avea de platit o amenda enorma la clubulul lui fiindca se dopase si cum cereau clementa pentru el; ei, pentru asa ceva chiar n-as avea mila, cand ai lumea la picioare si tu iti bati joc de viitorul lui pentru niste „ierburi”! Dar de tanti care a trait o viata vanzand lapte in piata si i-a murit vaca si n-are bani de alta si nici unde sa se duca sa munceasca chiar mi-e mila. Oi fi eu cam proasta si sentimentala, ca doar era „freelancer” si aia…

      • Nu e liberalism, e libertarianism, foarte aproape de anarhism. Ei se cred alfa şi omega, dar de fapt scoate-i din societate şi mor ca peştele pe uscat. Niciodată n-o să facă ei legea în România, după cum n-o fac nicăieri în lume. În plus obrăznicia lor n-are nicio susţinere, că doar ei recunosc, ai mai văzut aşa ceva, că nu plătesc nimic la asigurări, deci nu le datorează nimeni, nimic. Experimentul cel mai grăitor pentru un stat libertarian este Somalia. Duce-s-ar toţi acolo!

  16. Dragä Adelina

    In primul rind doresc sä iti multumesc cum scrii aici pe blog. Pinä acum nu am comentat niciodatä, acum doresc sä o fac, sint pensionarä, sint in temä.
    Din päcate sint foarte multi care nu cred in asiguräri fie ele medicale sau de pensii. Din cauza asta nici nu functioneazä asigurarea de pensii in Romania, nu are cum, dacä nu se cotizeazä permanent si de toti.
    Cum am scris mai sus sint pensionarä la o virstä foarte tinärä, adicä am 43 de ani si sint de patru ani, in urma unor boli grave, in pensie. Nu primesc pensie de boalä, cii pensie normalä, cea de boalä este plätitä doar un an jumate la inceput, dupä care treci la casa de pensii. Trebuie sä mentionez cä träiesc in Germania, am fost asistentä medicalä, am plätit aici cei 22 de ani cit am lucrat färä intrerupere asiguräri sociale, care se trag direct de pe salar, obligatoriu la fiecare angajat. Chiar si pentru cei ce sint someri se plätesc asigurärile din acesti bani de somaj. Adicä toti plätim ca sä si primim mai tirziu sau mai devreme ca in cazul meu.
    Cind ti-i se intimplä lucruri de astea neasteptate ca boli sau pierderea locului de muncä, esti atit de stresat de situatie iar pe lingä asta mai ai si frica de viitor, noroc cu asigurärile, cu asta ai mäcar o problemä mai putin. Este foarte greu sä te obisnuiesti cu o situatie nouä, cit de tare ar fii mai greu dacä ai mai avea si fricä de existentä. Clar cä nu este o sumä la fel de mare ca si salarul pe care l-ai avut, insä mäcar stii cä nu mori de foame si poti sä iti permiti un acoperis deasupra capului. In caz de boalä, nu esti singurul care suferä, dacä ai familie atunci toti sint afectati, pe lingä greul ce se duce cu boala, apare si problema financiarä, adicä toti din familie sint pe acelasi prag de präpastie. Noroc cu asigurarea. Eu zic din experientä cit de bine este sä fii asigurat. Aici asi putea pune si exemple banale de alt fel de asiguräri, ca de ex cea pentru masinä, sau al altor bunuri din casä in caz de inundatie, de incendiu etc.
    Imporatanta asigurärilor nu este inteleasä de majoritatea oamenilor abia cind sint confruntati cu vreo problemä. Chiar si pentru freelancer este important sä fie asigurat, cäci poate de pe o zii la alta nu mai poate lucra, iar banii äia strinsi si pusi deoparte nu tin prea mult timp de foame, poate citiva ani insä bätrinetea poate fii si lungä, atunci ce fac? Hai cä nu crede in pensia de la stat, ok, poate sä fie si la o asigurare privatä, important sä cotizeze undeva.
    Doar atunci sintem asigurati toti dacä cotizäm toti, si da, chiar si acum cotizez din pensia mea asigurare socialä. Imi este clar cä nu poti sä stii ce vine in viitor si cum v-a fii cu pensiile copiilor nostrii, insä cit timp lucräm toti si plätim toti atita timp sintem toti bine. Si tu care esti bätrin si ai ajuns la virsta de pensie, si tu care din nenorocul täu te-ai imbolnävit si nu mai poti lucra, si tu care ai un handicap, si tu care ti-ai pierdut jobul, si tu care esti väduv, si tu care ai copii mici si ai concediu de maternitate. Toti sintem oameni cu tot cu problemele noastre de asta are importantä asigurarea socialä, cäci nu stii ce pätesti miine, iar tu mai ai de plätit casa, mai ai de crescut copii, mai ai nevoie si de medicamente, vrei sä mai si mäninci ceva. Intelegeti unde vreau sä ajung? Färä asigurare am fii toti särmani de vai de capul nostru. Cunoasteti cumva situatia asta? este deja actualä pe sträzi in Romania…bine hai nu zic cä este doar din lipsa cotizatiilor la asigurari sociale, imi este clar cä sint probleme si pe alt nivel, si cä banii cotizati la stat sint bani aruncati in vint cäci nu sint folositi cum trebuie. Insä problema viitorului nu se v-a schimba in bine dacä majoritatea lucreazä pe cont propriu färä cotizatii. Asa nu functioneazä.
    Exemplul meu vi-i l-am descris pentru a vä putea aräta importanta asigurärilor, cel putin aici la noi, ca sä vedeti cä da se poate, insä doar dacä toti plätim, nici nu se pune problema cäci este lege, nu se discutä, punct.

    O noapte bunä tuturor
    Eni

    • Onorata de vizita, Eni! Si multumesc ca ne-ai impartasit experienta ta. Asta ar trebui sa fie o lectie despre cum ti se poate intoarce norocul peste noapte si cum pensia te poate lua uneori pe nepregatita, mult mai repede decat te astepti. Tocmai de asta imi e si mie teama; cat esti in putere o scoti cumva la capat dar e dureros sa ajungi o povara pe umerii cuiva sau, si mai rau, sa ajungi al nimanui. Aud mari vedete din generatiile mai vechi care se vaita ca au o pensie mizera, ca sunt umiliti de stat; dar cand erau „pe cai mari” nu s-au ingrijit sa puna deoparte, au crezut ca faima si averea vor fi vesnice. Nimic nu e vesnic si mai ales lucrurile bune trec repede. Imi pare rau ca ai probleme de sanatate dar e bine ca traiesti intr-o tara care nu te-a aruncat ca pe o masea stricata. Daca erai acum in Romania mai intai suportai umilinta de a trece prin ‘jdemii de comisii medicale care sa te declare inapta de munca si apoi ti-ar fi dat o pensie de boala cam de 400 de lei, nici cat sa-ti ajunga de medicamente. Statul asta nu-i deloc generos, nu e bine sa ajungem la mana lui dar daca nici de acolo n-am mai primi putin? Poate sunt cam naiva dar eu inca cred in asigurari. Nici nu prea am de ales, de altfel…

  17. Sara mea are 4 ani si inca este virgina, asa ca avem pretentii…:). Nu-ti recomand un labrador daca vrei sa ai gradina( pomi si flori). Pana a implinit 3 ani, daca era libera si singura prin curte, strica tot. Sa-ti dau un exemplu: Avea cam un an si eu taiam florile de primavara(lalele, zambile, ghiocei) care se cam uscasera. Ea se invartea pe langa mine, si la un moment dat nu se mai simtea. Stii cum este cand ai copil mic si nu se mai aude in casa?….sigur are activitate. Exact asa si Sara mea desteapta(ca este, extrem de desteapta), era in fata unei tufe de garofite inflorite si ce crezi ca facea: rupea o floare, o scuipa, si tot asa pana am vazut-o eu. Trecand peste faptul ca rupsese aproape toate florile, am crezut ca lesin de ras. Pana la urma ea facea ce ma vedea pe mine ca fac, si si-a spus probabil ca-mi da o mana de ajutor. Asa ca ai grija ce-ti doresti 🙂

  18. grea problema ai abordat şi grele comentarii am citit pe aici. fiori reci mă trec şi pe mine când mă gândesc la ce va fi. mai ales după ce am citit Cadranul Banilor de Robert Kyiosaki. deşi ar trebui să îmi dea speranţă oferind soluţii, ele, soluţiile, nu sunt chiar aşa de la îndemână cum pare. totuşi ţi-o recomand. şi o recomand. să ai informaţia e destul de important în ziua de azi.
    dar, ca şi tine, mă iau cu optimismul de gât şi îi spun TU. poate, cine ştie, ajută…

  19. off viata mea!! cand suntem tineri nu credem ca vom imbatraniiiii…!!cand incepem sa inbatranim (sa simtim mai bine zis) nu mai stim cum a fost la tinerete !! e cursul vietii ,e firescul, e ca tot ce e viu mai si imbatraneste si ce zici chiar moare !!
    dar fara filozofii…totul tine de „stare” nu de varsta!! si stim cu totii oameni tineri ca varsta si cu un aer de „expirati” si oameni cu acte aproape de pensie de un optimism ,si o frumusete interioara reflectata in zambet si-n tinuta…minunati de invidiat de admirat ..ca si tine adelina!! ca un simt al umorului ca al tau..o insiruire logica ,pertinenta si inteligenta de vorbe = tinar la minte si suflet.!!
    eu „am imbatranit” as putea spune corect daca ma uit in acte…dar zau ca ma simt mai bine decat la 30 de ani ,ma bucur mai mult,sunt mai putin tensionata,am mai putine angoase,iubesc si m-am hotarat sa primesc de la viata ce-mi da …poate sunt mai inteleapta acum(deci semn de „batranete”) si am inteles ca viata trebuie traita zilnic nu „planuita” nu „comentata”, nu „despicata”!!
    am ascultata zilele astea un cantec al „poporului” care din nou imi confirma cat de adanc si adevarat a stiut sa puna „diagnosticul” romanul curat ” 11 zice cantecul asa :
    -„cu ce m-am ales in viata,???
    ce-am baut,,ce-am mancat…si cu cine-am strans in brate „!!!
    asa-i ?? adevar ,si realitate…cati din noi recunoastem asta …ne-ar fi viata mai frumoasa si sufletul mai plin !!
    eu ma simt acum prea tanara ca sa-mi permit sa-mbatranesc!!
    apa plata cu lamaie bem adelina ,dar nu la pensie ci AZI,ca sa ne facem manechine…..”de palarii” !!(macar)!!

    • De ce o fi lasat Dumnezeu ca odata ce ne lasa „balamalele” sa ne lase si memoria, sa uitam ce frumosi si cu mintea libera eram la tinerete si ce culori frumoase aveau fluturii din stomac?! Poate e ca la o interventie chirurgicala, un fel de anestezie , sa ne doara mai putin ce ni se intampla, sa avem mai putine regrete… Scartai din toate incheieturile dar de lecitina inca n-am nevoie, imi amintesc perfect cum eram acum 20 de ani, ce bine era sa am numai griji personale, nu dileme „mondiale”, ce simplu era sa te tina cineva drag de mana si totul sa se molipseasca de optimism…Mai tin minte si cand a domnit Vlad Tepes, cu toate cele trei domnii, deci inca nu m-am ramolit complet! :))
      Cine a descoperit un strop de apa vie (chiar daca nu tot izvorul tineretii vesnice) e norocos si e bine sa se adape pana la capat, sa-si potoleasca toate setile si foamele ce-au fost si vor veni. Cine n-a descoperit decat pietre reci (la rinichi sau la suflet) sa stea pe margine si sa carcoteasca! Sa va fie apa cat mai limpede si mai incarcata de…endorfine! Are apa plata asa ceva? N-are! Deci nu-i de mine, eu prefer sa aiba ceva, macar bule.Sa le pot ragai in nas alora de n-au loc de mine! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s