Trecu si Pastele. Lumea inca traieste bucuria invierii lui Cristos. Eu inca ma chinui sa diger singurul ou ciocnit la masa festiva si singurul platou de prajituri ingerat. Asa sunt eu, o persoana cumpatata…
Iepurasul n-a venit de frica ploilor. In schimb a venit Copilu’ acasa si asta e cea mai bare bucurie.Daca as fi avut vreodata vreo teama cat de mica sa nu-mi fi incurcat careva copilul la maternitate asta nici nu mai intra in discutie, plodu’ asta e aproape clonat dupa mine. Cel putin la repertoriu!
Fiindca ne-am luat o tigaie noua cu ceramica, o Trilogy, am zis sa-i dam lui vechiul dry coocker, sa-si usureze corvoada gatirii puiului cu legume. Si ce replica imi da Copilu’?
-Pai da, voi v-ati luat minunatie de Trilogy si mie imi dati rabla aia de Milogy!…
La slujba de Inviere nu ne-am dus; odata ca nu emanam evlavie prin toti porii si in al doile rand ca era sa ne dea Domnul lumina in direct si in avans la cat a fulgerat. Dar vorbind de mustrarile de constiinta ca n-am dus si noi o lumanare celor cazati in cimitir eu mi-am exprimat nemultumirea si neplacerea cauzata de obiceiul folosirii lumanarilor pe care nu le pot suporta. Dar Copilu’ m-a linistit:
-Bine, bine, promit cand o sa mori sa-ti fac coliva cu leduri, nu cu lumanari!
Asa ca m-am scos, o sa am cea mai emancipata coliva de pe mapamond. Si daca ma straduiesc sa las si o mostenire acceptabila s-ar putea sa
adauge si niste lasere de-o sa se intrebe babele daca-i coliva sau ozeneu! Pai la valoarea mea!… 🙂
Pace tuturor si digestie usoara! Si aveti grija ce va doriti, s-ar putea sa aveti niste copii dornici sa va implineasca toate dorintele…
O zeama de cuvinte 
Hai, c-ai scăpat onorabil cu Copilu’ de data asta! 😉
Sigur, se putea si mai rau! Ca atunci cand mi-a promis ca ma duce in Egipt, ca oricum o mumie in plus acolo nu mai conteaza… 🙂
Hai, măi! 😆
E mare figură uneori Copilu’ ăsta! 😯
Scuze, platoul cu prăjituri, ingerat, este comparabil cu platoul Bucegilor ?
Săru-mâna fina, ce mai faci ?
Nu, e egal cu platoul continental al Marii Negre! Dar mi-a lipsit ciocolata de casa facuta de nashu’. 🙂 Sau acum te specializezi pe „poale-n brau”, specific zonei? 🙂
Musai brevetată coliva asta. 🙂 🙂 🙂
🙂 Promit s-o inregistrez la OSIM!
De-ar fi după fii-mea, m-ar băga-ntr-un sac şi m-ar azvîrli pe Dîmbu. Aşa că nu te agita – stai bine!
Cît despre tigăi… am oroare. Iar mi-aduc aminte de „[…] o ultimă tigaie / uitată într-un colţ lîngă somieră […]”
De ce sa mai strice si un sac? Eu as prefera fara ambalaj, sa aiba si mormolocii ce manca. 🙂
La tine tigaia e in loc de scrumiera? 🙂
Ei, ambalaju’ măcar pentru transport, să nu se destrame încărcătura pe drum.
Ce scrumieră, coană? Uitaşi că m-am lăsat de vreo 18 ani?! Nah, e casă pentru păianjeni – să vezi ce pînze frumoase şi perfect circulare îşi construiesc în ea…
Nu suport lumânările nici măcar în felicitări. Poate pentru că am crescut copii și pisici, adică energii greu de controlat.
Evrika! Deci nu sunt singura cu lumanaro-fobie! In schimb ador flacarile in soba sau in semineu. Bun venit in vizita, promit sa nu te intampin cu lumanari! 🙂
Bine te-am găsit (de ceva vreme).
Hai sa traiesti, Adelina! Vorbele fiului tau mi-au adus aminte de o „gluma” a sotului unei prietene. Evident, sotul nu se intelegea cu soacra, mereu avea vorbele la el si-o taxa pe loc pe mama soacra. Intr-una din discutii, cand soacra se plangea ca nu are destui bani pusi deoparte pentru inmormantare, ginerele ii raspunde sec: „Stai linistita, moarta sa te vad eu, ca neinmormantata nu ramai!” Eh, ia asta si raspunde-i daca poti… 🙂
Si mama are loc „rezervat” in cimitir, langa tata, iar eu nu suport sa ma duc sa smulg buruieni toata ziua, asa ca i-am promis, dupa ce o ingrop si pe ea, ca torn ciment. Sa fiu sigura ca nu mai iese… :))
Trebuie să mi se întâmple ceva foarte urât ca să nu-mi mai placă lumânările! Dar pe tine te înțeleg: nici mamei mele nu-i plac. Ba chiar îi e frică de ele!
Faza cu Milogy trebuie repede transformată în banc: e genială.
Iti dai seama ca astfel de tigai ar trebui impartite in campania electorala? Ca ni se potrivesc…
Am mancat 19 oua, deci urarea ta de digestie usoara vine la mare fix.
Nu te baza pe coliva cu leduri, La vremea la care o sa mori tu si la cum se emancipeaza omenirea, ledurile or sa fie amintire :))
19 oua? Fataa, ce culoare ai, n-ai dat in galbinare? Iti dai seama ca ai 19 pui pe constiinta? Si cate oua ar fi facut cele 19 gaini ajunse la maturitate? De-aia e foamete pe planeta, ca distrug unii rezervele pentru viitor! 🙂
Sa speram ca voi trai pana ce se coliva nu va mai fi la moda, adica inca un secol-doua…
Dupa ce ne-am amuzat de pachetul de toale de inmormantare al bunica-mii, mama m-a informat ca ea vrea sa fie coafata, rujata si fardata. Si dc las babele sa puna basma sau toale inchise la culoare si nu-i pun margele asortate (i-am zis ca pt asortat sa vorbeasca cu nora-sa; io nu le asortez nici pt mine) se intoarce si ma bantuie. Bine ca stiu ce vrea.
Doar 2 oua am prestat.
😆
Titlul este la fel de elocvent ca întregul text!
Să vă trăiți și să vă duelați în replici! 😆
Las’ ca-ti creste si tie Printu’ si sa vezi replici! Pregateste-te pentru ce e mai rau. :))
😆
Atunci am să te sun! 🙂