Vitraliu praghez

Standard

Si-am ajuns la Praga! Am tot amanat sa vorbesc despre minunea asta de oras fiindca nu stiam ce cuvinte sa folosesc. Daca o sa incep sa laud si sa-mi exprim incantarea mi-e sa nu par un taran neumblat prin lume (ceea ce si sunt!) care ramane cu gura cascata cand vede cum i se asterne istoria sub ochi. Daca o sa povestesc tot ce m-a incantat mi-e sa nu plictisesc, ca doar nu-s ghid, n-am un jurnal de calatorii si nici nu vreau sa sune a advertorial…

Asa ca cel mai simplu si mai cinstit e sa nu folosesc prea multe cuvinte, decat unde chiar e ceva de explicat, in rest sa las sa vada si ochii vostri ce au vazut ochii mei si sa judecati singuri daca merita sau nu un drum pana la Praga. Eu zic ca merita, mi-a ramas un crampei de suflet acolo si sper sa ma intorc!  Azi va las sa admirati numai pozele, impresiile vi le impatasesc data viitoare.

Praga, Orasul celor 100 de clopotnite, Mama Oraselor sau Orasul de Aur, vazuta de pe unul din multele poduri peste Vltava:

IMG_3484

Intrarea in Castelul Praga.

IMG_3524

 

Curtea interioara a Castelului Praga, ce adaposteste in prezent si sediul Presedentiei Cehiei. De observat atmosfera relaxata, lipsa (aparenta) a SPP-isitlor. Terasa din fundal este terasa cabinetului presedintelui, care iese uneori chiar sa-si bea cafeaua neprotocolar si sa salute turistii.Am fost tentata sa vad ce se intampla daca deschid usa aceea aparent nepazita care da spre administratia prezidentiala, ma invita cineva la cafea sau ma trezesc cu burta pe tatami si mainile rasucite la spate de cum fac primul pas ? 😉

IMG_3559

In mijlocul curtii centrale a castelului se afla Catedrala Sfantul  Vitus, o capodopera in stil gotic, ai carei pereti nu sunt inegriti din pricina vreunui incendiu ci negreala se datoreaza oxidarii minereului de fier aflat din abundenta in compozitia pietrei de constructie.

IMG_3563

Se pare ca domnitorii vremii erau cam lenesi la mers, asa ca au legat cladirile intre ele prin pasaje suspendate. Asa ca Presedintele Cehiei poate merge acum la rugaciune direct din biroul prezidential in catedrala. 🙂

IMG_3574

Daca te afli la castel in jurul pranzului, poti sa asisti la ritualul de schimbare a garzii. Nu-i cine stie ce eveniment dar turistii se inghesuie ca la orice spectacol gratuit si trebuie sa-ti ocupi loc din timp ca sa vezi ceva. Sau trebuie sa stai cocotat pe gard, asa cum a facut subsemnata si prietenele ei. 🙂

IMG_3586

Nu poti sa mergi la Praga si sa nu treci Podul Carol, un pod pietonal peste Valtava, strajuit de 30 de statui, loc de promenada si de expozitii ale artistilor locali.

IMG_3630

 

Cea mai „vanata” statuie de pe pod, cea a lui Ioan Nepomuk,”cel neinteles”, care se spune ca indeplineste o singura dorinta oricui o atinge. De atatea atingeri aproape ca a ajuns sa straluceasca. 🙂 Supertitie sau nu, mie mi-a adus noroc!

IMG_3639

Ce se vede de pe pod, pe o parte si pe alta?Apa! Si nu numai…Astia or avea igrasie in subsol? 🙂

IMG_3637

IMG_3636

IMG_3643

Iata cum trece Valtava pe sub case! Si pe sub cea mai mare discoteca din Europa, o cladire de 5 etaje,  fiecare etaj fiind rezervat unui gen de muzica. Probabil ca manelele sunt …subacvatice! 🙂

IMG_3648

IMG_3652

Alte imagini din oras, locuri frumoase, arhitectura frumoasa, istorii inedite. Si muuulta piatra cubica!

IMG_3671

IMG_3656

IMG_3674

IMG_3677

IMG_3536

Celebrul Ceas Astronomic, unde se aduna sute de turisti din ora in ora ca sa vada defilarea celor 12 apostoli.

IMG_3688

Dar Praga are si o zona moderna, cu arhitectura cubista, chiar futurista. Iata celebra Casa care danseaza, sau Fred si Ginger, cum i se mai zice.

IMG_3901

IMG_3702

Si astea sunt doar cateva imagini.Cine a vazut Praga stie ca nu pot cuprinde pe deplin atmosfera; cine n-a fost, sa mearga si sa-si bucure singur ochii si sufletul.

Despre bere si alte chestii importante, in numarul viitor! 🙂

 

Si ca sa vezi minunatie: nu mi s-au dus pozele in toate directiile, cum fac de obicei! 🙂

Anunțuri

40 de răspunsuri »

  1. Foarte frumoase fotografiile tale, mi-au placut tare mult!
    Eu am trecut pe acolo dar cred ca sunt 20 de ani de atunci. Pe vremea aia nu aveam asa aparate foto „performante” 🙂
    Frumos tare orasul si foarte curat!
    Hai sa-ti traiasca „zeama” si la mai mare! Vorbesc codat, numai noi doua stim ce înseamna urarea mea! 🙂 🙂 🙂

    • Drumul spre Olanda trecea prin Praga acum 20 de ani? 🙂 Dar ar fi meritat ocolul, oricum.
      Sa-mi traiasca mie „zeama” cat ti-or trai si tie „scrisorile’! Asa de codat ti-am raspuns ca o sa creada lumea ca ne-am apucat de spionaj . 🙂

    • Bine c-ati fost toti la Praga! Disparea maine-poimaine si eu eram singura fraiera care n-o vazusem! 🙂 Sa vad cand oi scrie de Cheia si Slanic -Prahova cati va mai laudati ca ati fost acolo… :))
      Sper sa-i starnesc si pe altii s-o vada, sigur n-o sa regrete.

      • Eu nu am fost la Praga, insa am fost la Cheia si Slanic Prahova, desi nu mai tin minte cum era ca eram mic si eu am auzit de la mama ca la varsta aia adormeam instantaneu cum ma punea cineva intr-un mediu asa mai natural cu mult oxigen in jur…cred ca eram obisnuit asa de la maternitate, unde am petrecut prima luna de viata, pana cand m-am prins ca trebuia sa invat sa mananc…ca nu stiam, nici macar nu-mi era foame, eram asa fara griji deosebite insa cam indiferent, nu plangeam si nici nu remarcam diversi stimuli din jur, de ex daca alti copii plangeau, sau daca lucratorii sanitari doreau sa converseze cu mine, nici daca mi-o fi fost foame sau sete, eu habar nu aveam ce e aia, zambeam asa superficial politicos social. Daca ma lasa lumea in pace sau
        se tineau la distanta de mine mama
        zicea ca stateam linistit, treaz, si ma
        uitam cuminte pe pereti, nu paream sa stiu ce e aia plictiseala, (nici acum nu stiu, de fapt nu am resimtit plictiseala decat o singura data in viata mea, si chiar tin minte momentul…aveam 14 ani, o varsta posibil ingrata, si culmea, era primavara)…insa cum se
        apropia cineva cand eram mic cu o
        masca sau tub de oxigen prin jur, chiar daca nu erau pt mine, cum atipeam
        imediat ! Cred ca vazusem filme din alea cu anestezie in vreo viata anyerioara si retinusem chestia aia ca trebuie sa adormi daca apare un tub de anestezic gazos prin jur, numai ca nu stiam inca chimie, sau ce e aia oxigen, nitrogen, etc…

      • Bravo, Rudolph, bine ca am intalnit pe cineva mai „de-al meu”, care cunoaste Cheia si Slanic dar e restantier la Praga! Dar acu e musai sa te duci si tu la Praga, altfel chiar ramai singurul care n-ai vazut-o! Si zau ca n-am vazut nici un puradel blond vanzand ziare! 🙂

      • Si eu is restantiera la Praga si se pare ca chiar am ramas ultima fraiera care inca nu a vizitat acest frumos oras (din fotografiile tale si spusele lu’ tata am concluzionat). Cred ca nu-i tarziu nici mai tarziu sa-l vizitez, deocamdata mi-s umflata ca un balon si nu ma lasa astia la avion ca cica vreau sa transport incarcatura neavizata tehnic, ilegal. Poate la toamna…

  2. Faine poze! Am văzut castele, poduri, statui, ahitectură medievală şi modernă ba chiar şi soldaţii ăia ferchezuiţi executând ritualul (oarecum inutil) de schimbare a gărzii, cine draq îi atacă 🙄 Totuşi nici urmă de legiuni romane, aşadar, „plan de invazie”, cu proxima ocazie. Îţi poţi imagina ce fain sună cadenţa centurionilor pe străzile pavate cu piatră cubică? 😯

    • Nici nu erau prea ferchezuiti soldatii aia, mie chiar mi s-au parut lipsiti de personalitate. Mai interesanti erau cei de la ferestre, care cantau la trompete si tobe. Nu incape comparatie cu niste centurioni veritabili! Desi cred ca nu le-ar fi fost prea comod fara adidasi, doar cu sandalutele lor romane pe pavajul ala. 🙂

  3. Eu totusi iti admir curajul, ca ai reusit sa treci de pragul Pragai, si astfel sa vezi si sa fotografiezi si niste vitralii frumoase, (ca daca eram eu, uite, cred ca as fi renuntat sa ma aventurez chiar din prag, mai ales daca vedeam si puzderia aia de copii blonzi vanzand ziare plus strazile din jur pavate cu pietricele din alea rotunde si inegale care te franeaza sau te fac sa aluneci sau sa te impiedici si sa cazi, franeaza si accesul ambulantelor, pompierilor, politiei comunitare modern ocrotitoare…zau, ff periculos, s-ar fi putut transforma rapid in film horror…ca nu
    mai e asa cum era la vremea Balului
    Pompierilor, plus e mediu urban, nu rural)

    • Am fotografiat o multime de vitralii si de amanunte arhitecturale, le voi posta separat. Imi place maretia unei constructii dar mai mult ma impresioneaza detaliile, lucrurile de migala care trec unerori neobservate.
      Pesimistule, tu vezi cate o nenorocire in orice pietricica aflata in drum, parca ai fi fost fanul povestii cu drobul de sare! 🙂

  4. Uite acilea, documentează-te de-acu’, să nu zici data aviatoare că n-ai ştiut care-i sufletu’ Pragăi. Uite-l aici:

    Că de berea cu lămâie ne-ai povestit, da’ de Staropramen n-ai scăpat o vorbă! 😯 😉

  5. Frumos,frumos…!
    eu chiar n-am fost acolo asa că m-am uitat de cateva ori la poze ,nu mi-ar păsa deloc de piatra cubică,tot aş merge…
    deocamdată mă mulţumesc şi cu o călătorie virtuală la Praga 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s