Am mai petrecut o noapte alba. Inca un revelion pe baricade, fara bucate alese, doar cu lapte praf; fara orchestre, doar cu cate un solist deranjat de colici… Ma tarai pana acasa, imi pun pijamalele si cad la asternut, ca un robot ramas fara baterii. Dupa vreo 2-3 ore ma trezesc.Cu somnul de frumusete am rezolvat-o, cu somnul de recuperare, nu prea. Imi iau treningul de pe scaun. Ma duc la baie. Ma spal pe dinti. Imi dezbrac pijamalele, le asez frumos pe masina de spalat. Ma spal. Imi pun sosetele, maieul, apoi hainele. Ma asez la oglinda, sa ma pieptan si sa-mi inventariez firele albe. Maa, ceva nu-i in regula in imagine alaturata! Parca aveam un trening cafeniu, de ce am atata albastru in peisaj?
Pai de-aia, ca m-am imbracat tot cu pijamalele! Deci, de la capat: imi dezbrac pijamalele, le asez frumos pe masina de spalat…
Tot e bine ca azi n-am mai incercat sa sun pe cineva de pe telecomanda televizorului! Hai ca mai am vreo 14 ani pana la pensie, adica vreo 1200 de „revelioane”. Sper sa nu ma trezesc intr-o zi ca-mi pun budigaii-n cap, in loc de baticut si sutienul de brau, in loc de curea… Si sa-i dea Dumnezeu sanatate lu’ nenea Columb, oriunde ar fi el, ca ne-a adus cafeaua noastra cea de toate zilele!
duamna mea, bine ca ai realizat ca e ceva in neregula. Eu mi-am pregatit camesa si vesta, am ramas un bluza de dormit (un tricou vechi cu maneca lunga) si tras vesta peste. Nu, nu tin minte daca am dat jos tricoul si pus inapoi, sau ca nici nu am dat jos, nu, nu am realizat deloc.
la munca am constatat ca aveam camesa pregatita si uite ca nu e pe mine.
Asta imi trebuie, adca imi pregatesc haine din weekend pentru prea multe zile … le tin minte!!
Alta dimineata m-am trezit pe drum ca …ma simt pe drum cam..dezlegata. Da, nu aveam sutien 🙂 mi-a trebuit sa alerg prin frig la 1 ora dupa trezire sa imi dau seama ca lipseste ceva, si ce.
Lasa, ca fara sutien ai fost mai…aerodinamica! 🙂 Si daca ti-a trebuit o ora sa-ti dai seama, inseamna ca nici nu ti-a lipsit prea tare. Am si eu o bluza(mai de casa) care arata cam la fel si de fata si pe dos, imi dau seama ca am luat-o invers doar cand nu-i gasesc buzunarul.
eu cand imi spune vreo colega :)))))
si mie mi s-a întâmplat odata, mergând îngândurata pe trotuar, sa ma opresc la semafor cu turma si sa traversez stada, cu toate ca nu aveam intentia. Drumul meu era înainte, fara traversari si semafoare :)) Cunosti vorba: „cu toate ca nu cunosc fața care-mi apare dimineata în oglinda de la baie, totusi o spal” ;)) Cât timp mai putem glumi la faze de acestea, este înca bine!
Si mie mi s-a intamplat sa ma lovesc de stalpul unui indicator si sa zic politicoasa „pardon”! In general, pe strada sunt cam zombi sau ma fura peisajul din vitrine. 🙂
Pentru firele de par alb exista vopseaua (Wella, de preferinta). In rest, nu mai pot sa dau niciun sfat dar pot sa fiu intru totul solidara 🙂
Fara Wella, ca-i nemteasca! 🙂 Eu m-am obisnuit cu Garnier, ma dau mai…francofona! Desi ar trebui sa trec la Gerocosen, din patriotism. Sau sa ma las carunta, sa-mi etalez intelepcinea. 🙂
Dar Cromoplatin ce are, Adelina?
Vai, cafea, ciucalata neagra, apa rece peste fata!
io maxim m-am dus la birou (tura de noapte, caci telejurnalele de dimineata nu le aduce barza) cu papucii de casa care cumva mergeau si afara (din piele, facuti la o cooperativa din Saschiz, i-am luat din patriotism, desigur)
A, da, uitasem de Cromoplatin!
Se pare ca mai tii minte poezia din copilarie”si ce daca somnul nu vrea ca sa pleca?/eu, daca ma spal, sunt vioi cat zece!” Pe la 10 incep si eu sa ma inviorez. 🙂
Sa fii tu sanatoasa de cate ori am iesit eu din tura de noapte si-al plecat acasa in papucii de spital! Papuci de Marelbo, tot din patriotism. 🙂
Hai că m-am liniştit. Mai sunt ca mine 😀
Cati ca noi, cati ca noi! vorba cantecului. 🙂
Eeeeee….si dupa 1200 alea de revelioane, sa te prind io ca carcotesti ceva!
Am voie sa zic cacofonia? Ete, na! Cine ma opreste?:)
Ai voie sa zici ce vrei tu, aici cenzura e interzisa! 🙂 Si nu stiu daca atunci o sa mai fiu in stare sa carcotesc, abia daca o sa mai mormai ceva. Dar ceva „anti”, desigur! 🙂
Batea atat de tare vantul intr-o dimineata incat, pentru o clipa, am crezut ca nu am pus fusta pe mine :)))
Vezi, de-aia port eu pantaloni! Chiar daca uneori uit sa le trag fermoarul sau las sa-mi atarne fundita de la budigai… 🙂
Codul pentru „muţunachele” care-şi trage palme îl găsiţi aici WordPress şi emoticon-urile (smileys) (plus multe alte şmecherii de ). Păcat că-s funcţionale numai în (W).
Nah, am dat şi linku’ pentru lipsa căruia m-ai urecheat data trecută, vezi că sunt totuşi un amic de nădejde, cheers!/b> 🍸
Ha ha ha! XD Fii pe pace, eşti iertat de mult. 😉 Mulţam totuşi. 🙂
😀 Mă gândeam io, eşti numai rac fără „D”, da’ nah, noblesse oblige ori mai degrabă onoarea de centurion. 😉 Huguleţ (a big one)! 🐻
Am fesu’ pe cap, nu mi se văd coarnele. 😛
Pentru huguleţ trimite-o pe surioara în delegaţie, că parcă ar pica mai bine. 😀
Cheers! 😉
Dacă zici tu… da’ vezi că vine şi garda pretoriană 😛
Prost! (să rimeze cu Schnaps-ul din paharul din preajma-mi) 😉
Garda face de gardă la poartă să nu fim deranjaţi. 😛
Prost să fie! Da’… cine? 🙄 😛 Ha ha, glumez, ştiu urarea. XD
Regret, vecine, dar limbajul semnelor nu-l cunosc. Decat pe-alea cu ridicari de degete… 🙂
Eşti prea lady ca să te „semnalizez” cu el, chiar dacă ar fi disponibil. 😉
Mi s-au întâmplat și mie de nenumărate ori astfel de chestii….dar mai ales aia cu firele albe….rămâne între noi 🙂 .
Si tu le tii evidenta? In curand o sa le numaram pe alea negre, ca-i mai simplu. 🙂
Eheee… Dacă-l așteptam pe Columb cu cafeaua, ni se lungeau urechile încă vreo două secole. 😉
Da, da, stiu povestez cu caprele din Etiopia, care rumegau boabe de cafea din arbusti si erau foarte energice! Dar pot eu sa-i contrazic pe istorici? 🙂
Bine ai venit în club 🙂 Eu am pus foarfeca în frigider si am căutat-o apoi de am căpiat. Am găsit-o după vreo două zile în cutia de fructe.
Pai care era legatura dintre foarfeca si fructe? Sa nu spui ca „croiai” de-un compot! 🙂
Despre cafea, un bun prieten afirma intotdeauna la o ceasca de cafea, pe care o prepara dupa un ritual care dura pana ti se lungeau urechile de pofta:
„Cafeaua trebuie să fie neagra ca noaptea, tare ca moartea, insa dulce ca iubirea.”
Destept prieten! Sotul meu a citit si el comentariu si m-a intrebat daca moartea e tare. Banuiesc ca e, sau cel putin tare te lasa, ca nu te mai inmoi decat cand treci la lichefiere. Si nici de moarte „soft” n-am auzit! 🙂
Drept sa spun eu nu am inteles decat partea finala a zicerii sale 😆
mie mi-a lipit al meu sot pe coffee maker un sticker care zice ”gimme coffee and nobody gets hurt!”. Cica asa sunt io de dimineata. Adevarul e c anu stiu cum rezist fara cafea acuma. Poate d-aia sunt un walking zombie toata ziua. Cel mai des incurc numele la copii hahaha
O piranda avea 9 puradei si pe toti ii chema Vasilica.
-De ce i-ai botezat pe toti asa? a intrebat-o cineva
-Pai ca-i mai simplu. Strig”Vasilica, hai la masa!”si vin toti. „Vasilica, la culcare!” Si toti se urca-n pat…
-Pai si daca ai treaba doar cu unul anume, cum faci?
-Simplu! Il strig pe numele de familie a lu’ tac-su! „:)
Si mie imi place mult cafeaua, dar incerc sa nu beau decat dimineata, si asa sunt insomniaca.
n-am mai fost de mult pe-aici/ și-am în degete limbrici,/ dar nu prea știu ce să scriu,/ așa că doar te susțiu (pe partea cu cafeiu, că și eu funcționez numa pe bază de cafea; pe latura ailaltă încă nu am pățit-o)
Nu mai spune ca ai limbrici in deget, ca intelege lumea ca tocmai te-ai scarpinat undeva! 🙂
Ma gandesc ca, intr-o buna zi, se vor inventa masini care sa functioneze fara combustibili, dar oameni care sa functioneze fara cafea, mai greu!
apăi era numa cu sensul de mâncărimi, să facă bine lumea să nu înțeleagă așa de multe 😉
Nici cu mancarimea nu da bine, o sa-ti recomande un antimicotic, 🙂
:))))))))))))))))))))))))) Dincolo de rasete sunt lacrimile mele pentru toti cei ca tine care lucreaza in conditiile astea de o viata. Si care nu s-au lasat! Felicitari!
S ulterior am rugat doamnele de pe Face Book sa dea „share” la postul asta pe care l-am pus acolo. Si tu ar trebui sa ai un cont de FB si ma enervezi pentru ca n-ai! 😀 Deci daca o sa ti se iveasca niste oameni in plus sa stii ca de acolo vin, de la doamnele noastre!
Da da… de la „duamne”! Heeeeeeii.. mai suntem si noi pe aici!
Vb aia.. „urla testosteronu’-n noi mai ceva ca sirena lu’ Vasile Roaita! (sau cum il chema pe ala!” 🙂
Multumesc mult, chiar s-au ivit!Sper ca n-au inteles ca ai prieteni la azilul de dementa senila! 🙂
@Cetin,
Chiar ca plin de testosteron si Vasile Roaia asta, nu putea sa traga de-un guvide, musai trebuia sa traga de-o sirena! 🙂
Bun venit in vizita si domnii sunt bineveniti.Nu inteleg discriminarea care spune „Doamne ajuta”, domnii ce au, trebuie lasati neajutorati? 🙂
Cetin tu esti o doamna! :))))))))))))))))
Multumesc de felicitari, dar sa vad ce o sa zici cand o sa ma senilizez de tot si o sa ma invart in jurul mesei de asistat, ba la cap, ba la picioare, fiindca n-o sa mai stiu pe ce gaura iese copilul. 🙂 Macar sa nu raman surda, sa-l depistez dupa sonor!
😆
Adelină, mi-au dat lacrimile!!! 😆 Pijamaua albastră e tare! 😆
Nu e, e chiar foarte moale, aproape pufoasa. Dar poate era mai bine sa fie cusuta cu sarma ghimpata, sa ma trezesc. 🙂
Am râs și aseară, râd și acum când îmi amintesc. Vizualizez totul 😆