Orgasm multiplu

Standard

Celor prea gingasi sau pudibonzi le recomand sa nu citeasca aceasta postare.Contine scene cu un puternic impact emotional.

zambaricicertaretiSunt zile in care planetele se aliniaza prost si feng-shuiul se rupe precum o alianta politica ramanand numai shui-ul . Sunt zile in care parca se vorbesc toti cum sa te f*** mai al naibii la cap.Si suporti , precum o prostituata frigida, fiindca n-ai de ales, esti la baza ierarhiei sau fisa postului iti impune sa satisfaci pe toata lumea.

Mai intai, la prima ora, trebuie sa trimiti o situatie on-line. Constati ca s-a mutat calculatorul pe motiv de rearanjare si comasare si nu merge netul. Chemi specialistii, „oamenii in negru”. Repara problema dar constati ca nu se poate accesa site-ul de care ai nevoie. Daca nu trimiti situatia, iei galci. Daca intarzii, ca poate se remediaza problema, iei galci. Daca o trimiti sub forma de tabel scris de mana, tot iei galci. Deci o trimiti pe suport de hartie si astepti galcile!

Pacientul e grabit sa plece. Chemi medicul, „omul in alb”. Care vine si tocmai atunci da nas in nas cu apartinatorul intrat ca la el acasa. Ti se spune sa-l dai afara. Iei galci si-l inviti politicos afara.In usa se intalneste cu alt medic care te cearta ca de ce nu sta vizitatorul langa pacient. Iei galcile si-l poftesti iar in salon. Pacientul insista cu plecarea. Medicul insista sa-i mai iei niste analize de control. Le iei, duci analizele la laborator si spui ca ai nevoie de rezultate cat mai repede. Pacientul nu mai are rabdare.Suni la laborator si ti se spune sa ai rabdare, ca nu-i o urgenta.

Intre timp in cabinet e vraiste, noua organizare e foarte dezorganizata. Trebuie mutat mobilierul. Chemi mesterii cu muschi, „oamenii in albastru”, care incep sa traga si sa cotorogeasca. Vine seful mesterilor si da galci , „acu v-ati gasit sa mutati mobila, cand am nevoie de baieti la curatat zapada pe alei?”.Seful mesterilor se uita urat ca i-am sabotat actiunea din curte; mesterii se uita urat ca insistam sa termine mai repede; medicul se uita urat ca mesterii se misca greu. Te uiti si tu ca „curca-n lemne”, ca n-ai ce face.

Cineva gaseste ragaz sa faca o cafea, Doamne, ce frumos miroase! Te invarti pe langa ea dar n-ai timp sa duci ceasca la gura. Cand gasesti doua secunde libere cafeaua e deja rece;cineva bombane:” bine ca stati la cafele cand e atata treaba!”. Nu stai, pleci mai departe.

Vine igienistul si vrea o situatie despre consumul de vaccin.Suna secretara ca poti sa te duci sa-ti iei documentele lasate dimineata la inregistrat si semnat. Dai sa pleci, in doua directii opuse in acelasi timp. Dar te opresti si te scuturi. Nu, nu te scuturi precum gaina proaspat calcata de cocos , ca sa imprastie placerea in tot corpul, ci te scuturi fiindca te ia cu ameteli, ti-au scazut „gliceamiile”. Gasesti o bomboana in buzunar si esti gata s-o bagi in gura cu hartie cu tot. O plimbi prin toate papilele gustative ca s-o savurezi la maxim. Si ca sa-ti tii gura inchisa, sa nu scapi vreo vorba de duh…

Vin analizele.Pleaca pacientii. Vine netul. Pleaca medicii. Vine pauza de masa.Pleaca cheful de mancare. Te trantesti pe un scaun si rasufli adanc, plin de satisfactii. A fost un sex in grup desavarsit! Bine ca nu-i si des savarsit!

 

Vi se intampla sa aveti astfel de zile cand toti va cer ceva simultan, alternativ sau consecutiv? Si cand, oricat v-ati stradui, tot nu-i puteti impaca pe toti si o „incasati” din toate partile?

dif_sef_angajat

Anunțuri

48 de răspunsuri »

    • Nici la mine nu sunt toate zilele asa …alambicate. Uneori e liniste de zici ca esti la pensiune, nu la spital. Alteori e ca la spitalul de nebuni. Dar sunt calita, acum mi se pare floare la ureche fata de vremurile de inceput, cand aveam peste 100 de pacienti pe sectie si eram, in cel mai fericit caz, doua asistente. Si la wc ne duceam pe fuga si stateam cu usa deschisa in caz ca vine o urgenta…

  1. Ai uitat sa treci cativa mici urlatori de foame si cacaciosi nevoie mare :)))

    Eu am avut o perioada cand am primit task-uri de la 7 sefi. Concomitent. Si da, se bateau cap in cap, ca sefii nu vorbesc intre ei, ci numai cu…. Acum e magnific, un sef care e la 4 monitoare distanta, 2 ale mele, 2 ale lui.

    Dar cea mai fututa zi nu o sa o uit. Trebuia sa fac ceva, am estimat o luna (20-21 zile lucratoare), am primit 2 zile. Sefii au stat in spatele meu, ciorchine. 7 barbati. Nici de pishulica, apa , mirosit cafeaua altora, gustat ciucalata neagra din birou nu avui timp, de mancat nici atata, ce cadere de glicemie ca stateam pe scaun. A 2a zi la fel. Intre un net cazut/ aplicatie ne-umblatoare, ii zic colegului din fata: „nu e asa ca ma invidiezi? hai zi da”. A 2a zi seara am lesinat la metrou (tensiunea cazuta). Peste cateva zile am vazut ca am slabit 5 kg. Si am primit si observatie la evaluare ca nu imi termin taskurile, de la …2 din sefi. Sa nu imi vina sa ii prind de par si sa ii dau cu capul de masa sa le fac la amandoi fatza de vietnamez?

    Si nu, nu sunt buna de sefa. Nu as sti sa fut suficient de mult mai multi oameni concomitent, as incerca sa fac eu o parte din treaba.

    • Nu-s agitata de fel, uneori motivez ca mi-am uitat dispozitivul de teleportare acasa, nu pot sa fiu in doua locuri in acelasi timp.Doar cand e vorba de o urgenta medicala se intampla sa mai grabesc pasul, in rest…in 12 ore de program e timp sa le fac pe toate.

  2. Sper ca te odihnesti acum…
    Da, cred ca toti avem parte de chestii d-astea, macar la inceput de cariera. Eu am inceput cu „o colega” – asa radeau ceilalti de mine, „ce-ti mai face colega?!” – batrana si rea, dom’le rea de tot, cat am stat cu ea – 9 luni – mi-au aparut primele fire de par alb…! Rare erau zilele mai linistite, in general aratau cam cum descrii tu, ajungeam acasa zdrobita, satula de profesie, lume si viata! Pe urma am dus-o bine la birou, in schimb au aparut problemele acasa, astea mai sunt si-n zilele noastre, doar ca acum le privesc mai detasat si sigur e putin altceva, sunt ai mei…(mda, se cheama incest!!!)

    • Am noroc ca nu prea pun la suflet nebunia asta, m-am autoeducat sa ma implic emotional cat mai putin si nici nu simt nevoia sa-mi tai venele de frica sau de grija sefilor. Si e adevarat ca uneori, pe langa ce lovituri primim de sus in jos, ne mai inghiontim si noi intre noi. De, asa-i unde lucreaza mai multe femei, e multa energie de consumat!

  3. Oooo, da!
    E aproape un scenariu. Adică… ce să mai! E scenariu.
    Aș pune-o pe Michelle Pfeiffer în rolul principal, aia cu gâlcile, nebăută cafea. Si-n rolul doreilor în albastru pe Dorel Vișan…
    Știi cât de tare ar fi asta?!
    În final, Michelle rămâne cu Vișan. Și numai tâmpiții ar zice că au vizionat o comedie romantică.
    p.s. Nu e dram de ironie în comentariul ăsta. Vreau să zic că deja am văzut filmul. Datorită ție.

    • Renata, de ce urăşti tu blondele? 🙄 Io am iubit-o pe Michelle necondiţionat de de cînd cu rolu’ din ‘Lady hawke’ şi mă doare c-o cobori pe acelaşi tăpşan cu Vişan. Fie-ţi milă, rogu-te şi găseşte o altă protagonistă. Poate Delia Matache o vrea să facă filme (de-astea), sau Loredana… 🙄 Hopa, astea nu-s actriţe, sînt… nimenea. 😀 Ba Loredana şi-a arătat… hmm… „talentele” într-un film, de mult, cu cupletiştii ăia de rahat care fac reclamă la farmacia mulii şi înc-un cîntăreţ (în dublu rol) al cărui nume îmi scapă acum (‘tu-ţi pe mă-ta, Alzheimer!!!)

      • Nu le urăsc. Michelle e preferata mea. O iubesc. Dar în filme, cu puține excepții, joacă manierist. Vișan a jucat în puține filme. Dar de fiecare dată a dovedit că e actor de film. Și noi avem puțini actori de film. De-aia am văzut cuplul ăsta: ca s-o mai salt nițel pe iubita mea Michelle.

      • Nţ nţ nţ… Avem noi actori de film?! Dacă mi-aduc aminte de ‘Poker’… 🙄

        Ah, stai că mi-am adus aminte care era „junele” Loredanei în film: Aurelian Temişan! Da’ numele filmului tot nu mi-l amintesc. XD Iar asta cam spune totul. 😈

    • Michelle Pfeiffer? nu pricep… cu Visan sunt de acord, chiar si pt. ‘ramanere’, da’macar las o sa si bea cafeaua inainte. :))
      tare faza oricum, io incerc sa mi l imaginez pe Dorel stand in fata ei si nu mi iese deloc, nici in albastru… 🙂

    • Eu as pune-o pe Udrea in rolul blondei si niste boci mititei in rol de dorei.Pe Ghita la capitolul „oameni in negru” si pe Iohannis si Ponta la „oamenii in alb”.Asta ca sa cuprind tot spectrul politic. 🙂 Iar eu sunt titirezul ala mic din mijloc, care se invarte dupa cum isi ia sutul in fund. Da’ nu ma fac eu mare si ma fac bumerang?

      • interesant spectru; totusi, pt. negru lasa l pe Will, asa, sa vaz io cum o smi(n)t(h) este pe blonda din ograda ns.
        iar … transcendenta ta pt. obiecte, iti spun sincer, din experienta personala, mica sau mare e la fel de nesatisfacatoare. 🙂

  4. avem parte de zile din astea si daca nu avem sefi si taskuri si deadlineuri. ni le punem singure de multe ori, doar ptr ca suntem femei si vrem noi sa le facem pe toate, simtim noi ca putem. si cand nu mai putem nu ne tine nimeni in brate sa ne zica sa luam o pauza.
    asa ca da,. cunosc senzatia din plin.
    hai cu odihna si relaxul. la pensie maica, nu da buluc. mai asteapta si tu o ţâră.

    • Femei proaste! Ne-a impins necuratu’ sa ne emancipam, ca nu ne ajungea sa mestecam in doua cratiti, sa dam cu matura, sa spalam sosete si sa calcam camasi in acelasi timp, ba sa avem grija si sa nu ne curga rimelul in ochi de la ceapa! 🙂

    • M-am contrazis si eu rau odata cu un medic, mai sa ne si paruim dar risipeam energia de pomana asa ca i-am zis „N-aveti deloc dreptate, dar in spiritul Craciunului, fie ca dumneavoastra si ho-ho-hoo!” A plecat imediat si a renuntat la cearta. Oare am castigat sau nu? 🙂

  5. Adelină, io stau acasă, mor de foame da’ mi se rupe de toţi şi de toate. Nu mă fute nimeni – nici la propriu nici la figurat. Pagubă-n ciuperci!

    Şi totuşi cîteodată se trezesc nişte unii – fără să fie vorbiţi – ca să-mi fută feng-shuiu’ în stil gang-bang, adică toţi deodată şi apăsat. Şi atunci io le dau fie numere de ordine fie multă… de-aia, ştii tu ce, mai ales dacă aud „hai, mă, că te plătesc, nu degeaba!” Care zice asta, e mort în faţa mea!

    Cel puţin în domeniul meu hobby – electronică, electrică, informatică – ştiu care sînt paşii de urmat, cît durează, ce e de făcut, care sînt şansele etc. Să nu vină vreun „specialist”/”şef” cu boaşele cît pepenii, că ajunge mintenaş salată de fructe – chit că nu-i de sezon. Există o limită în orice, iar cei ce n-o cunosc trebuie pocniţi între ochi cu ea, ca să capete respect (şi) faţă de subalterni.

      • Ha ha ha, post da, în cea mai mare parte a timpului. Albastru să fiu dacă ştiu din cîtă mămăligă mi-a crescut tricou’ ăsta cu burtă! XD Da’ rugăciune… ete pupăza la geam! N-am io gară cu de-alde popii şi aburelile lor; după cum spunea deunăzi maestrul Mînzatu într-un comentariu: „eu cu Dumnezeu am o relaţie voltairiană: ne cunoaştem dar nu ne salutăm”. 🙂

        Prefer un ‘mulţumesc’ sincer decît un teanc de bani aruncat în scîrbă. De-aia mă urăşte secolu’ ăsta (şi pot spune că sentimentul e absolut reciproc). 😉

  6. Stii ce solutie am descoperit pentru mine? Rasul. In hohote. Luat unul din cazuri, eventual seful direct daca nu cu alti colegi, sau cu copilul seara si provocat un ras in hohote, din ala molipsitor. Prostesc. Asta e fensh-shui- ul meu.

    • La haz de necaz pot sa-mi dau doctoratul. Uneori cred ca par cu o doaga lipsa, ba si eu ma suspectez ca n-as avea inventarul complet.
      „De ce tropai, mai?” „Fiindca n-am invatat sa levitez!”
      „De ce plange copilul, mai?” „Fiindca inca n-a invatat sa injure!”
      „Daca n-aveti lame de unica folosinta cu ce radeti femeile?” „Nu le mai radem, le parlim cu lampa!”…

  7. E mult mai nașpa așa. să nu ai un șef pe care să-l înjuri. Se întîmplă să vină și ziua aia neagră când toate îți pică pe cap și în acea zi degeaba te uiți inprejur, doar tu ești cel menit să le rezolve pe toate. Nici nu prea poți să te pregătești pt gâlci, căci nu scapi doar cu atât. 🙂

  8. io n am sef; adica el exista si este sublim prin prezenta, in cazul meu, pt. ca si o limiteaza aproape strict la biroul lui. din cand in cand mai iese la toaleta. deci, este de o politete desavarsita: saluta la venire si la plecare.
    n am inteles cand are loc orgasmul in povestirea ta; frictiunile sunt multiple , diverse, insa n am prins finalizarea, ‘sa mor io’ ! 🙂

      • fie… cum zici tu, da’ dupa cafea, in primul rand, altfel nimic nu i deplin.
        chestia cu cafeaua si ca taman cand vrei sa iei o gura vine un destept si ti o tranteste, mi s a parut cu cel mai mare impact emotional si este perfect autentica; chiar daca, in cazul tau, ar fi doar un scenariu.

    • pe Visan io l am vz doar cand facea pe senatoru’ melcilor si i a reusit. nu stiu de ce ‘ m am intepenit’ in fizicul lui, desi ma suspectez de oarece superficialitate :)) si asta nu neaparat pt. ca sunt femeie. pe blonda aia fragila cu ochii albastri si silueta impecabila mi o reamintesc cu placere alaturi de Pacino si, na, nici ala n are cine stie ce fizic. da’ nu te contrazic; posibil sa o salte, cum zici tu .
      si mai tare ar fi sa rasturnam situatia: un barbat pe post de titirez, cu promisiunea orgasmului multiplu. ia inchipuie ti l pe Clooney fata in fata cu Draga Olteanu Matei( care mie mi e f. draga 🙂 )

    • Ăia doi-trei ai noştri fie preferă să ia banu’ grămadă făcînd figuraţie la H’wood, fie sînt ţinuţi pe bară de mafie fiindcă nu vor să se coboare la compromisuri. Ori îmi scapă ceva? 🙄

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s