Nu orice e elvetian e bun si neutru!

Standard

N-aveam de gand sa scriu postarea asta. Mi se pare chiar inutila, nu cred ca intereseaza pe cineva pozitia mea referitoare la subiect, sunt multe alte pozitii mult mai vizate si mai acceptate. Dar m-a „starnit” putin Petru cu epigrama lui.

franc-elvetian-sDe vreo trei zile e o adevarata isterie cu francul elvetian care a luat-o razna, creste ca Fat-Frumos, intr-o zi cat altii intr-un an. Si toti cauta solutii, toti vor sa para salvatorii celor vreo 75.000 de posesori de credite in aceasta valuta. De cand e asta treaba guvernului sau a partidelor politice, a presedintiei sau a altcuiva decat a creditorului si debitorului care au incheiat un contract privat, negarantat de nimeni altcineva?

Nu ma pricep la finante, nu ma pricep la bani in general (nici sa-i fac, nici sa-i economisesc si uneori nici sa-i cheltui) dar mi se pare cam mare agitatia. Sa ne intelegem, am toata compasiunea pentru cei care s-au trezit peste noapte ca au de platit cam cu 30% mai mult decat plateau in mod curent, ca asta le da peste cap tot bugetul. Cunosc bine sentimentul, am trecut printr-o astfel de perioada neagra, cand in doi ani imi explodase rata la banca , e groaznic. Dar n-am plans pe umarul nimanui, nici n-am cerut sa-mi sara toti in ajutor. Am semnat un contract, mi-am asumat un risc, deci sunt buna de plata!

Doar ca nu inteleg de unde i-a palit brusc grija pe unii de tot ubla sa rezolve o problema care nu-i a lor, nu sunt implicati cu nimic. Cam seamana a exercitiu de imagine sau trebuie salvata o categorie de datornici la „preferential”, ca imi inchipui ca sunt si oameni politici afectati de criza asta. Ca de grija muritorului de rand nu plange nimeni.

Asa cum n-a plans nimeni nici de grija mea si a altor peste un milion de bugetari care s-au trezit cu leafa diminuata cu 40 % ( nu 25%, cum zic ei!)! Stiau guvernantii de atunci cum o sa ne platim datoriile, utlitatile, cum o sa traim de la o luna la alta cand aveam facut un calcul si ne-am trezit ca nu mai e valabil? Ca sa nu mai spun cate familii sunt compuse din doi bugetari, deci impactul a fost dublu! Stiu oameni care si-au pierdut casa, oameni care s-au imbolnavit de griji, oameni care au clacat fizic sau psihic. Si n-a mai cerut nimeni sa intervina guvernul la banci, sa ne pasuiasca de rate, nu ne-a dat nimeni „pe datorie”…

Nu sunt genul care sa zic „sa moara si capra vecinului”, as vrea sa nu mai existe niciun om nedreptatit sau batjocorit, nimic nu ma revolta mai mult decat asuprirea sau umilirea unui om, a oricarui om. Dar nici nu pot sa ies acu si sa fac miting de solidaritate cu niste oameni care au avut o optiune intre a lua sau nu un credit. Noi, atunci, n-am avut alternative.

Si daca maine explodeaza cursul dolarului sau cusul euro, ce o sa facem? Cine ne mai subventioneaza? Macar de ar invata lumea ca societaea asta „capitalista” e o jungla, ca trebuie sa cantaresti foarte bine riscurile cand te inhami la un proiect financiar pe termen lung si ca bancile nu sunt societati de binefacere, sunt doar niste camatari autorizati, cu nimic mai blanzi decat cei interlopi. Vremea creditului cu buletinul si a sloganului iei acu, platesti la toamna  a trecut. Din fericire!

Anunțuri

35 de răspunsuri »

  1. Ai perfectă dreptate, dar nu mai trebuia să-ți confirm eu lucrul acesta.
    Poate că mâine îți vor mai mări și ție salariul? Cu 30% ?
    Mai bine s-ar ocupa guvernul să creeze noi oportunități de afaceri, să creeze locuri de muncă, să deschidă finanțări pentru investiții,…

    • Dupa mai bine de doi ani ne-am recuperat cei 25% taiati din salariul de baza, dar n-am recuperat si alte sporuri, inca suntem pe minus. Iar de crescut, da, ne vor mai da 100 lei impozabili dupa indelungi negocieri si amenintari, fiindca erau dispusi sa dea numai 35 de lei. Cred ca sunt niste interese private la mijloc, tot spiritul de haita ii indeamna, nu grija fata de omul de rand. Si de ce nu poate fiecare in parte sa negocieze cu banca pentru niste clauze mai bune, de ce sa intervina guvernul? Ca nici pentru bolnavii de cancer, cei care stau cu moartea de mana, nu prea s-a singhisit onor guvernul, nici pentru cei cu handicap, nici pentru cei carora nu li s-a retrocedat ce li se cuvenea… Suspecta grija, zau!

      • Normal că este suspectă această grijă, când n-au avut grijă nici măcar să păzească băncile de fraude sau de falimente ciudate și ele. Au adus în stare de faliment o grămadă de firme mici, doar pentru că le încurcau lor socotelile!
        Nu mai comentez, că mă inervez prea tare și nu-mi face bine.

    • Asta e ca si cu subventia in agricultura: de ce ii dai babei care are o oaie si nu-mi dai si mie care am un caine si un motan, deci tot animale domestice? Ca nici ea nu da productie pe piata, nici eu, deci n-avem nici o legatura cu consumul. Adica sarim cand creste francul dar nu ne ingrijoram prea tare cand creste euro sau pretul la benzina! ?

      • Oaia babei produce 2 – 3 litri de lapte, pe care îl mănâncă baba și astfel oaia este contributor la PIB (nu contează că este o cifră infimă). Max al tău produce oarece bunuri care nu le ia nimeni în calcul, decât cei… care se duc noaptea la …

      • exact, eu produc si pamant si micro-gradina pe balcon. Sa imi dea subventie, si deducere, si ce mama dracului mai exista ca eu iau tot.

  2. Nimeni nu i-a obligat sa fie lacomi si sa nu isi poata stapani ,,pohta ce-am poftit”, ca unul vrea casa sau masina de sute de mii de franci elvetieni ca asa are si Vanghelie sau nu mai stiu care, dar in lei nu-i iese socoteala ca are salariul mic, dar ii iese in franci, nu ma intereseaza sa platesc pentru acestia . Au fost, vorba ta, perioade mult mai negre, si am strans din dinti, am platit, si nici macar nu aveam vreo vina . Dar aveam contract cu statul ca bugetar .

    • E normal sa-ti doresti prosperitatea, e uman sa vrei mai mult. Ca doar pentru asta s-au inventat bancile, „sa vina in ajutorul” celor care au vointa da’ n-au putirinta. Dar nu pot sa pricep in ruptul capului cum e sa te indatorezi pe 30 de ani, mai ales cand tu n-ai garantia zilei de maine! Poate suntem noi din generatiile alea vechi, obisnuite doar cu CAR pe un an, doi, nu vedem cum prospera occidentul si nu intelegem ce inseamna sa ai credit ipotecar, adica sa-ti iei o casa pe care sa o platesti pana la pensie ( daca nu te loveste o criza sau un somaj mai intai), ba sa mai plateasca si copiii tai. Stiu, unii o sa ne injure, ca noua ne-a dat „statul” casa, nu platim pentru ea. Ba platim, am platit cand am cumparat-o, cand m-am mutat la tara iar am platit… N-am primit cadouri de la nimeni. Si daca am vrut o casa mai mare si mai frumoasa, am inghitit in sec, ca nu mi-am permis si nici n-am vrut sa fiu sclavul vreunei banci.

      • adelino, subiectul e mai complicat.
        Si mama s-a indatorat pe 25 ani, si dadea rata jumatate din avans, adica mai putin din 1/4 din salariu. Nu i-a dat statul, statul a repartizat-o strict! si cu conditii…
        Problema aici este ca au luat un credit fara limita, fara acoperire, fara educatie financiara, pe increderea a ce spune angajatul bancii ( care isi lua comision, da?!?!).

        Si eu am avut credit ipotecar, pe 28 ani, dar cand am luat am gandit asa: salariu il iau in lei, atunci rata o dau in lei, cat e somajul ce l-as lua? 500 lei? ok, rata o sa fie 500 lei, ca de o piine as putea munci eu la spalat vase si calcat camasi. Si cand am avut o crestere de salariu ( si si cand am avut un al 2lea job, si cand nu am luat concediu dar am luat banii) am facut plati anticipate si acoperit datoria. Nu a fost usor, dar am facut-o cu cap ca de aia mi l-o dat Dumnezeu ca daca nu imi dadea cap poate imi dadea si mie niste picioare frumoase si cur de dus la tv:))

      • Vezi, tu ti-ai facut creditul cu cap, nu te-ai bazat pe picioare sau pe cai verzi pe pereti! Nu cred ca exista om care sa nu fi luat credite, fara ele nu poti face mai nimic, important e sa nu te aventurezi, sa pui tot raul in fata. Mie mi se pare enorm sa ma stiu datoare 20-30 de ani, prea multe se pot intampla in timpul asta care sa ma dezechilibreze. ma uit la tinerii care stau cu chirie sau in aceeasi casa cu parintii, mi-e mila de ei, ca n-au o casa a lor dar parca nu-mi vine nici sa-i indemn sa se indatoreze pe termen asa lung. Urate vremuri traim si multi sunt victime ale neputintei dar si ale tentatiilor.

  3. Sa nu mai zicem ca nu doar ca nu ti-a sarit nimeni in aparare cand bugetarei de tine i s-a diminuat leafa, dar bugetara de tine este mult prea des (ca sa nu zic „mereu” si sa cad si eu in pacatul generalizarii) hulina ca isi ia leafa pe spatele muncitorilor la privat si nu face nimic, doar ia spagi.
    Parintii mei sunt bugetari in cea de a doua ramura hulita/criticata si oropsita, asa ca am auzit multe si de toate. Mi s-a acrit pana peste cap.

    • Ii poftesc pe aia de ma injura si cred ca-s vreun neam de vampir care sug sangele privatului-muncitor, eu, o plosnita-bugetara, sa traiasca cu leafa mea de 1500 lei (acum, ca am avut si 1100!), sa lucreze 7-8 nopti pe luna, sa n-aiba weekend de plecat la munte, sa fie predispus sa se contamineze cu de toate si sa nu primeasca nici un leu spaga, asa cum fac eu! Si sa vad daca ma mai invidiaza… N-am vrut mila nimanui, dar la putina solidaritate m-as fi asteptat. Cand nu-ti pasa de cum e nedreptatit cand unul, cand altul, cand crezi ca nu-i treaba ta, sa nu te astepti sa te apere cineva cand iti va veni randul sa fii calcat pe grumaz! Dar mai e mult pana o sa invatam treaba asta cu solidaritatea…

      • nu-mi spune mie adelina. si ai 1500 acum, dupa…. 30 de ani (poate mai mult) vechime. examene, experienta, vechime si toate alea. la privat s-ar putea sa vrea 1500 prima data cand ies din scoala.
        ca om cu parinti bugetari, care i-a vazut la capatul puterilor de oboseala adunata la serviciu (intre noi fie vorba, apropos de parintii mei-cadre didactice, sa mor daca inteleg cum pot unii care abia se descurca cu 1-2 copii, raaaaaar 3 ai lor, proprii si personali, sa ceara marea cu sarea, luna, soarele si stelele din cer de la un cadru didactic care trebuie sa se descurce cu 10-15-20, uneori poate mai multi) eu chiar nu pot sa inteleg cum pot unii sa sustina ca bugetarii nu fac nimic. nu pot.
        departe de mine sa neg ca sunt probleme, ca sunt si medici, asistente, profesori ca iau spaga sau o cer direct, sa nu mai vorbim de alte probleme, ca facem romane, ca sunt oameni prin diverse institutii publice ajunsi pe pile si relatii care freaca menta, nu neg nimic din toate astea, si eu m-am lovit de ei, dar de aici pana la a generaliza: medicii, profesorii, toti bugetarii, e o cale luuuunga pe care nu pot sa pricep cum unii o strabat ataaaat de repede.
        chiar si tantiile alea acre de la ghisee. am lucrat cu publicul aproape 3 ani de zile. eram in prag de pastile. si pe alea le inteleg si incerc sa nu le bomban prea tare.

        apropos de credite. in 2008 am vrut sa fac credit imobiliar. avem in euro, chf, lei etc. dobanda fixa 12 luni. si dupa aia, intreb eu ca o floare. pai dobanda variabila a bancii, care se calcula, nimeni n-a stiu exact sa-mi explice cum. va incadrati la chf, luati o gramada de bani. cei cu fracii astia, n-am auzit de ei. am stat, m-am gandit, m-am razgandit si para gandit, piata imobiliara in varful muntelui, dobanda variabila, moneda de care n-auzisem. am renuntat.
        am luat creditul in 2010. chiar nu se putea altfel. marja fixa plus euribor, (pe care nu-l stabileste banca), euro (macar il stiam mai bine, crescuse fata de 2008, dar in niciun caz nu se dublase), piata imobiliara mai scazuse. (in 2010 mi s-a propus cu 45.000 euro un apartament de acelasi fel, in aceeasi zona, in aceeasi stare cu cel pe care niste cunostinte dadusera 85.000 in 2008). da, stiam riscurile, da, stiam ca poate voi fi somera, da, stiam ca la final voi restitui dublul sumei imprumutate (am citit contractul, scria negru pe alb). mi-am asumat riscurile. ma uit cum scade si creste euro si-mi rod unghiile, dar nu tip si nu cer nimanui nimic. si chiar si asa, nu cred ca a crescut cu adevarat cu 0,5 lei fata de acu’ cca 4,5 ani cand am luat eu creditul.
        sunt intrebata: de ce nu faci credit pt masina (sau mai stiu eu ce fara de care lumea crede ca nu pot sa traiesc), ca te incadrezi. degeaba ma incadrez cand eu platesc rata si cheltuielile si stiu mai bine ca oricine cu ce raman la final de luna, in fiecare luna. si pot sa traiesc minunat si fara masina sau mai stiu eu ce.

      • doamnelor, nu e usor, dar nici imposibil. 1500 e aproape salariul mediu pe economie. Astazi sunt peste 4 mil. romani carora le intra in casa … un singur venit, minimul pe economie, si mai au si 2-3-4 copii.

        Am un fost coleg ce a decis sa renunte la job (scrie o carte) si se descurca cu 600 lei in Bucuresti pe luna. Sper sa scrie o carte frumoasa.

        Ady a explicat cum a gandit si cum a facut. Nu e usor, nu e greu, dar a incercat, gandit si decis bine pentru el etc.

      • Eu nu ma plang si nici nu ma victimizez; daca zice statul ca 1500 merit, 1500 iau si gata! si de-aia nu accept sa primesc „atentii”, cele mai multe dintre paciente sunt mult mai necajite ca mine, nu pot sa iau de la unul mai amarat. Daca mi-ar da mie 10 lei pate mi-as lua o cafea in plus, dar pentru ea 10 lei sunt banii de paine pe o saptamana, sau banii de pampers pentru copil. Am destule colege care si-au luat inca un job, au rate, copii in scoala, nu fac fata cheltuielilor, eu sunt totusi norocoasa ca am scapat de astea.
        Cat priveste profesorii, sunt in deplina solidaritate cu ei, e umilitor sa incerci sa educi niste elevi sfidatori, care te privesc cu dispret ca porti aceeasi rochie trei zile la rand, ca n-ai pantofi si poseta ‘de firma”, ca tu dai pe o carte luata cu sacrificii cat dau ei pe o cafea la mall. Si nu pot sa uit cat de umiliti au fost cand mai intai li se promite marirea salariilor cu 50% (ca e prioritate, trebuie sa fie bani la buget!) si imediat le taie 25%. Sa fii bugetar in Romania a ajuns o rusine, toti incearca sa ne faca sa ne simtim vinovati ca nu „produce”. Propun sa se faca o sectie de suruburi si piulite in capatul sectiei de spital, cand n-am treaba cu pacientii sa ma duc sa dau la strung, poate atunci o sa-mi merit leafa, o sa fiu si eu „productiva”!

  4. Ciudat e ca romanii ba lupta cu comunismul, ba vor o solutie comunista de rezolvare a problemei lor cu bancile – adica daca s-ar putea sa impartim cu totii pierderea lor, ar fi perfect. Dar daca ar fi castigat, sa zicem prin scaderea cursului francului de la 2 lei la 1,5 lei, crezi ca ieseau in strada sa ceara sa imparta norocul lor cu restul lumii ? Ma indoiesc.
    Oricum, problema lor n-ar trebui sa se rezolve decat exclusiv cu banca aceea care le-a dat creditul – nici cu guvernul, nici cu partidele, nici macar cu BNR… ce treaba au astea cu cursul francului stabilit in Elvetia ? Ca daca nu te tine plapuma, nu te intinzi mai mult decat marginile ei, simplu.

    • Pai nu vezi cum e acum cu comunismul? Toti il hulesc si apoi dau fuga sa pupe mana Chinei, ca de acolo asteapta mai nou lumina! Iar la noi…ce sa mai zic? Azi sunt de dreapta, maine de stanga, de doctrine habar n-au, interesul primeaza. Am vrut capitalism si acum urlam ca nu ne place, ca suntem victime. Poate ne intoarcem la kibuturi evreiesti, cel mai eficient comunism…

  5. Asta de acum îmi aduce aminte de-un control al gărzii financiare, pe care l-am primit acum câțiva ani. Primiseră ordonanță să aducă, morți copți, bani la buget pentru nu știu ce sinistrați de pe la noi, loviți de inundații, care-și făcuseră case într-o zonă cu risc foarte ridicat și care, culmea!, deși o mai pățiseră odată și primiseră ajutoare și subvenții pentru a-și ridica noi locuințe, le-au făcut în același loc.
    Eh, uite cum, printr-o directivă, garda a fost obligată să amendeze fiece firmă, firmuliță sau firmuloaie, banii ducându-se, pentru a doua oară, la niște imbecili. Lucru spus, cu sinceritate chiar și cu regret, de către cei de la gardă.
    Mi-a murit ficatul de ciudă, mă! Păi, bine, mă, io nu am casă, nu am nimic și ridic casă pentru un idiot care s-a încăpățânat să rămână într-un loc despre care fusese avertizat că istoria se poate repeta. Și? S-a repetat. Mă, prima casă, mai înțeleg să te ajut, deși io n-am da răș om și mi-e milă de tine. Dar la a doua, de ce mă loază, tot io și tu nu?? 🙂

    Tot noi vom plăti prostia și inconștiența unora. Mama împinge și io trag. C-așa-i în tenis :))

    • O, pai la planul de amenzi suntem cei mai priceputi! Unii au bunul simt (si jena de rigoare) sa-ti spuna de la inceput „imi pare rau, trebuie sa va dau 500 lei amenda, ziceti pentru ce vreti sa v-o luati!” Si ti-o iei, n-ai incotro…
      Ma consider o persoana altruista, empatizez cu necazul omului, dar nu pot nici eu s-o fac la nesfarsit daca omul persevereaza in prostie. La noi e placa aia cu „sunt amarata, am copii multi, n-am bani de pampers si de lapte praf…” Si te induiosezi ca fraiera, poate ii si dai de la tine, ca ti-e mila de copil, apoi o vezi pe „doamna” cum da fuga la chiosc sa-si ia tigari si o cafea de la dozator.Si daca a doua oara nu-i mai dai, ca te-ai imunizat, te face albie de porci, ca ea are drepturi, ca o discriminezi, ca e caz social… De parca e vina noastra ca toarna ea plozi in nestire, suntem obligati s-o intretinem. N-au platit 1 leu la asigurari de sanatate, in viata lor, dar sa vezi ce pretentii au, sunt in stare sa cheme si televiziunea ca n-ai raspuns prompt la cerintele lor. Si televiziunea chiar vine si le victimizeaza iar noi devenim aia inumani, negrii in cerul gurii si care nu ne-am facut datoria ca nu ne-a dat spaga…

    • Si cine are azi tupeu? Aia din varful piramidei, cocotati acolo prin coruptie si sustinere politica si aia care n-au nimic dar nici nu vor sa munceasca, se cred napastuiti de soarta si cred ca societatea trebuie sa-i sprijine, traiesc ca niste paraziti, fara sa intoarca nimic societatii, nici in bani, nici in munca . si nici macar in bun simt. Dar macar astia din urma n-au luat credite de la banca…

  6. Acu’ şi cu băncile, că fieş’care vrea să trăiască. Normal să vrea profit cât mai mare. Pentru asta tre’ să dea credite şi să vrea să aibă amatori. Doar că amatoru’ ăsta e aşa naiv că se repede ca… la creditu’ mai ieftin, chiar dacă bate la ochi de ieftin ce-i. Şi cum s-au repezit atâţia naivi, ei au acţionat tocmai în sensul creşterii francului. Că marfa cu căutare se scumpeşte, ştie oriş’ce mamaie cu tarabă-n piaţă. Or, banu’ e marfa băncilor, se vinde, se cumpără, da’ se plăteşte! Ei, şi ce să vezi, „piaţa” a adus preţul creditelor în franci elveţieni, la nivelul preţului în euro sau dolari. Asta a fost. Sigur că n-are nicio treabă guvernul, că altfel ar avea treabă-n orice vânzare-cumpărare şi unde-ajungem? Se pare însă, că printre cei 75.000 de beneficiari de credite sunt şi câţiva… mai cu moţ, care deţin funcţii din care consideră că nu au voie să piardă! Şi uite-aşa, unu’ lansează o temă, alţii încep să verse lacrimi de crocodil de mila „năpăstuiţilor”, una-două declaraţii de-ale „amărâţilor” care plăteau o rată de 1.500 lei/lună şi acu’ le-a venit rata de 3.300 lei! Normal, iau poziţie şi politicieni care se consideră a avea un cuvânt de spus în toate etc. Nu te mai cuprinde mirarea că toată lumea acuză guvernul de pasivitate, că n-a luat măsuri din timp etc.
    Mai ţii minte cum, cu ani în urmă, un politician a răspuns unei întrebări (tip Gaiţă) referitoare la calitatea apei, care-a ajuns, în Bucureşti, să conţină 2 „părţi” hidrogen? Răspunsul prompt al politicianului a fost: … sigur, guvernul e responsabil că nu a luat măsurile ce se impuneau, altfel nu se ajungea în această situaţie!

    • Drept e ca si apa asta s-a obraznicit in ultima vreme, nici guvernul n-o mai tine-n frau! Auzi, doua parti de hidrogen! Si numai una de oxigen? Hotie curata, dom’le! 🙂
      Azi am auzit vaiete ca a crescut si euro, maine s-ar putea sa protesteze cei cu creditele in euro. Bine ca n-a luat nimeni credit in moneda botswaneza, ca nu stiu , zau, cum intervenea clasa politica sa plateasca atatea p***! 🙂

    • Vezi ca nici cu pretul aurului nu stam bine; ajunsese inainte de criza la 200, apoi coborase aproape de 120, acum vad ca creste constant, a aproape de 140. Sa insemne ca urmeaza o alta criza? Eu cred ca da…
      Nici aici nu m-am orientat, mie nu-mi place aurul, port numai argint! 🙂

  7. intre timp am googlit un pic cu creditele astea.
    Bancile alea sunt al dracului de nesimtite. 5.5 – 6% dobanda, cand iau CHF de pe piata internationala cu … sub 1% ????? Si ce fac cu banii? citii pe blog la hymerion.ro cum se scurg banii pe salarii colosale, pe chirii aranjate cu spaga, pe …. excursii si spagi etc.
    Inteleg ca e omul in impas, dar poate si banca sa faca o concesie, nu sa mearga in pierdere dar sa renunte la toata dobanda si comisioanele lor doar sa nu ajunga clientul sa nu poata plati ca atunci ar ajunge in pierdere. Dar nu, banca cere ..tot de la stat.

    • Pretutindeni in Europa bancile au un comportament rezonabil, aproape decent; numai in Romania, sat fara caini, sunt de-o obraznicie fantastica! si ce aduna aici, trimit in tara de origine, nu investesc nimic in Romania. Cand a izbucnit criza ne-am imprumutat vreo 20 miliarde euro de la FMI numai ca sa salvam bancile, ca parca erau bancile mele, sa le platesc eu datoriile. Ele s-au redresat, noi am ramas datori, ele ne fraieresc in continuare, noi ne vaitam ca suntem fraieriti…
      Cat despre banca elvetiana, ea nici nu-i banca de stat, capitalul majoritar e in actiuni la purtator, nu stie nici dracu cine-s actionarii astia, iar o parte sunt bani ai cantoanelor, un fel de consilii judetene, deci nu exista un control al statului, totul se poate specula usor.Si atunci, cum sa te lupti cu francul elvetian?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s