Buna-i dimineata de mos ajun! Zau?

Standard

6a0120a5924ef0970b0162fe89c974970dHo, ho, ho si Craciun fericit! Mai bine grinchu’ ala fura Craciunul de tot. Sau nu chiar de tot, putea sa lase doar Mosu’ cu sacul si bradutul impodobit. Bine, si placinta cu branza… Ca de restu…

Cum m-am pregatit eu de Craciun (drama in trei acte si doua pauze de injuraturi  colinde):

N-am mai facut racituri de vreo 20 de ani. De fapt Sotu’ zice ca n-am facut niciodata, nu-si mai aduce aminte sa fi mancat asa ceva facut de mine, doar facut de soacra-sa. Si anul asta m-a palit harnicia, am zis sa fac, cat de complicat poate sa fie sa fierbi niste oase si sa inchegi o zeama! Mai intai m-am dus sa iau cap de porc si adidasi. Am gasit niste capatani maaari, ziceai ca-s de dinozauri; si cand am mai vazut si ce jeg trecuie sa scot din urechi, mi-a trecut cheful de piftie. In cele din urma am gasit in supermarket niste jumatati minione de capsoare de purcel, cu urechiusele frumos taiate si curatate si cu niste picioruse cu pedichiura perfecta. O frumusete, ce mai! Asa ca am luat doua caserole. Cand sa le pun in oala mi-am dat seama ca nu-mi incap, oricum le-as indesa. Asa ca l-am rugat pe Sotu’ sa mi le taie cu toporul in bucatele mici-mici si le-am asezat ca la tetris pana s-a umplut oala. Si a incaput si putina apa peste! Care apa a fiert vreo patru ore, de mai avea putin si se inchega fierbinte.Aveam pregatit si planul B, in caz ca nu se incheaga, sa toc niste patrunjel si s-o transform in ciorba de craciun. Sa va mai spun cum am scos ochii porcusorului cu lingurita, ca sa nu se holbeze la mine?… In fine, se cheama ca am facut piftie! Cat am bombanit pe langa ea si cat s-a impregnat mirosul de usturoi in toata casa, nu mai conteaza…

Si apoi au venit colindatorii. E minunat sa-ti cante copiii la usa si tu sa nu-ti poti dezlipi carnea tocata de pe degete ca sa le dai niste prajiturele!

Am facut si sarmale. De-astea fac mai des, procesul tehnologic il stapanesc perfect. Doar ca cine-i puturos modernist si nu pune varza la murat, trebuie sa cumpere ! Am cumparat. Tot din supermarket, la galetusa sigilata. Lumee, cand mai gasiti chestii la galetusa , sa fugiti mancand pamantul si sa nu luati! Decat daca va trebuie musai galetusa… Am avut parte de cea mai naspa varza din viata mea, una cu foi groase, rigida si cu nervuri ca de fier forjat.M-am gandit daca sa le bat cu batatorul de snitele sau sa le intind pe alee si sa-l rog pe Sotu” sa faca cateva ture cu masina peste ele, poate se mai inmoaie. Sarmale-n foi de tabla daca faceam, mai usor le modelam! Mi-au iesit niste ditamai ghiulelele, tocmai bune de obuz de tun (inchpuiti-va scena: imigrantii musulmani dand navala pe uita, eu aparandu-mi poarta si aruncand cu sarmale, si vuiet in vazduh:”Alah, Alah, turcii racnesc…” ), dar n-am avut cum sa le mesteresc mai delicate. Si rasucitul ca rasucitul, dar indesarea marginilor in capete a fost mai anevoios decat un tuseu rectal intr-un c** plin de hemoroizi. Noroc ca le-am stivuit frumos in „Dihania” electrica si in juma de ora erau gata. Timp suficient cat sa frec de-o maioneza si sa mai primesc niste colindatori…

Actul trei din piesa proasta „Adelina gateste de Craciun” a continut o tava de placinta cu branza. Una cu putin zahar, oarecum dietetica, dar trebuia sa se aromatizeze si cuptorul meu cu ceva. Ca sa fie „bucuria” deplina am nimerit cea mai zdrentuita foaie de placinta, un fel de borangic cu broderie sparta si cu franjuri pe margini. Asa peticeala naibii n-am facut in viata mea! Unde era o gaura mai mare si se revarsa branza, hop!, mai puneam un peticut de foaie! Unde dadea stafida coltu’, hop!, mai lipeam o bucatica de foaie! Mai bine as fi lipit foi de varza, ca de-alea aveam destule si erau si rezistente… In fine, am bifat si placinta, las’ ca nu-i face nimeni radiografie sa vada cum e pe dinauntru. Si daca o avea niste gauri, ce? Zic ca s-au dilatat stafidele de la caldura.

Si am mai ascutat niste colindatori. Anul acesta au colindat mai multi ca in alti ani si cel mai tare m-au impresionat doua fetite gemene, cam de trei anisori,pe care le stiu de la nastere, in costum popular, care au cantat (timid, e adevarat) un colind cu Mos Craciun. Aproape ca nici n-a mai contat ca mi-au iesit niste namile de sarmale si niste peticite de placinte.

Pana la urma despre asta e Craciunul: despre armonie, bucurie, suflet impacat, urari de bine si cei dragi alaturi. Sarmalele nu conteaza, poa’ sa le manance Grinch pe toate.

A fost ultimul an in care am stat doua zile in bucatarie ca sa umplu frigiderul de chestii pe care le vom plimba trei zile pe masa pana o sa le manance Max. La anul nu mai gatesc nimic. Adica ma gatesc pe mine si plec musafir. Sau colindator.

Sa aveti sarbatori luminoase si bucuria sa va umple casele. Si…digestie usoara!🙂

Craciun Fericit

26 responses »

  1. Aha, acu’ înţeleg io de ce băteai apropouri despre Pacostea mea şi oala cu sarmale.🙄 Vasăzică ai de gînd să le basculezi pe după casă şi să zici musafirilor că ţi-au ieşit minunate da’ ţi le-a mîncat Yeti pe toate, cu ajutor de la Pitzi.😛😄😄😄

    • O sa merg cand s-o introduce proba de carpit placinte si de inghesuit sarmale. Si cand va avea cineva curajul sa jurizeze prin degustare.🙂
      Dar sa fim corecti pana la capat: n-a murit nimeni, desi unii s-au simtit cam rau!

  2. Hai, măi Adelină, parc-ai sta la bloc. Că n-ai porc înţeleg. Că nă-i avea nici orătănii, iarăşi înţeleg. Da’ pen’că tot te lauzi tu că eşti la ţară şi n-o să vezi asfalt pe ulita ta, da’ n-ai găsit o vecină să se milostivească cu tine cu 2-3 verze din sămânţă românească, asta n-o mai înţeleg. Da’ tu eşti aşa cucoană că nu-ţi plimbi fundu’ decât la supermarket, piaţă nu ai p-acolo-şa? Că io acilea, în buricu’ târgului Bucale, la bloc, da’ găsesc la piaţă o varză murată cum n-am reuşit niciodată să pun, motiv pentru care m-am lăsat păgubaş. Foaie mai mare decât A4, subţire, cu vinele în filigran, să tot faci sarmale din ea.
    Da’ acu’, or’ş’cât, să ai sărbători fericite şi La mulţi ani cu sănătate! Max al meu nu mănâncă sarmale, cum cred că nici al tău nu, aşa că o să le mănânci cu furculiţa şi cu cuţitu’. Ce, n-ai mai văzut?🙂

    • Ba m-a tot intrebat mama daca nu vreau sa-mi dea varza, ca avea butoiul plin, dar eu nu si nu, ca ma descurc singura si incurajez economia romaneasca! Desi am incurajat numai comertul, ca aia n-a fost varza romaneasca cum nu-s eu mitropolitul Moldovei… Ei, si mi s-a parut ca-i buna si galetusa la casa omului.🙂

  3. Adelinooo…iti intorc urarea: sarbatori fericite , draga mea!

    May , io sunt Stan Patitu cu varza murata de asta si tot nu m-am lecuit , pen’ca nici eu nu pun varza si nici n am de gand sa incerc aventura asta prea curand….asa ca bolohanii mei de sarmale sunt cat pumnul lui Hulk , dar le fierb cam 3 ore , uneori in oala de lut si se topesc de-a deptul.
    Am raciturit de vreo 2 ori , insa m-am lasat de sportu’ asta , ca de fiecare data eu am apucat sa gust si cand ma puneam sa mananc si eu ca lumea , nu mai aveam racitura , cred ca Marius o halea in loc de pop corn , la film…
    La mine colindatorii nu vin , ca avem interfon si nu suna , doar furia roz ne-a colindat. In schimb ea a mers colinda si a strans destui bani.
    Sa petreceti bine si frumos!

    • Daca mai trebuia sa si pazesc oala cu sarmale 3 ore imi faceam harakiri, zau! Noroc ca-i Dihania la datorie, in jumte de ora m-a anuntat ca-i gata.
      Sotu’ a facut o indigestie in ajun de craciun asa ca nici n-a pus gura pe racituri trei zile. cred ca l-a pedepsit Dumnezeu fiindca s-a indoit de talentul meu culinar.🙂

  4. Măi, Adelină! Acu, dacă tot ai scăpat de primejdiile bucătăriei, stai în banca ta pe canapea și bucură-te de un pic de zile libere, că numai mâine nu-i poimâine, și iar te duci să te joci de-a barza prin spital! Ai văzut și tu cât de importantă-i barza la români!
    Crăciun fericit , draga mea!

    • Io nu crez că barza are liber de Crăciun. Cine-a mai auzit aşa ceva? Crezi că maternitatea trage obloanele şi pune lacăt pe uşă? Ntţ, misia-i misie, serviciul e de permanenţă, fieş’care-şi face tura! Oi greşi?

      • Berzele aterizeaza cu mai mult spor dupa Craciun, cred ca le trage-n jos surplusul de sarmale si caltabosi.🙂 Si, da misia-i misie, dovada ca la ora asta sunt la datorie. Pentru ultima oara…

  5. De-asta sunt frumoase Sărbătorile! După chinul pregătorilor, rămân impresiile amuzante.
    Numai bine și un An Nou cu sănătate și bucurii, alături de cei dragi!🙂
    La mulți ani!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s