Bilant si perspectiva

Standard

Se apropie sfarsitul anului, e vremea bilantului.Lucrurile si faptele marete le las pentru o postare separata, una solemna, cu salve de tun si focuri de artificii, acum ma opresc la cele mai marunte. Foooarte marunte chiar…

V-am mai spus de superstitia mea de a ma apleca dupa orice banut gasit pe strada, altfel l-as supara pe Dumnezeu, care ar considera ca n-am nevoie de bani si n-o sa-mi mai dea deloc; eu nu vreau sa-l supar, plus ca genuflexiunile fac bine la articulatii, deci nu refuz nici o moneda, sunt mai „rapace” decat cocosul care a gasit punguta cu doi bani. Prezint si dovezi, sa nu credeti ca ma laud degeaba.

Nu, nu e cufarul lui Ali Baba, e sipetul cu_comori al lui Adelina-Baba!

 


Cel mai greu a fost sa-i asez „pe caprarii”, sa fac turnulete. La socotit mi-a dat cu virgula la valuta, ca n-am stiut cum sa adun euroii cu coroanele si forintii (ca m-am aplecat dupa banutii si pe trotuare din alte orase europene, ca un veritabil cetatean european ce ma aflu!Sper ca in viitor sa nu fie obligatoriu sa ma aplec numai cu fata spre Mecca!)

Bilantul: vreo 14 lei, 11 euro, 15 coroane si niste bani neidentificabili, ca-s prea ruginiti sau cocliti (vai de capul lor de capitalisti occidentali, nu pot sa faca si ei niste monede frumoase, aurii sau argintii, ca banutii nostri!). Plus o baterie de ceas, care nu stiu cum a ajuns in caseta, cum nu stiu nici de unde am adunat-o pacalindu-ma ca-i moneda! 🙂

Iata si contributia mea ca Romania sa redevina „granarul Europei”! Domnule Daea, astept subventia!

Voi cum stati cu raportarile de sfarsit de an?

 

Reclame

27 de răspunsuri »

  1. Adelino, te-am prins! Ai milieu!!! 🙂
    Ce observ: sipetul Adelinei-Baba e mai scump decât conținutul. Una dintre cutiuțele alea de cristal românesc pe care mi le cumpăram din bursă de la „Coada lui Mihai”. Na, că am devenit nostalgică!
    Te pup!

    • Normal ca am mileu! E mostenire de familie, ca alea crosetate de mine zac intr-o punga, intr-un dulap. Da’ pestisor de sticla, n-am! 🙂 Iar sipetul are vreo 30 de ani, l-am cumparat cam printre primele „bibilouri” cand m-am mutat la casa mea, nici nu stiu sigur daca e bomboniera sau tabachera, dar era „in tendinte”. Na, ca am devenit si eu nostalgica! Si mi-ai dat o idee sa fac un „recensamant” al antichitatilor de prin casa.
      PS. Tu n-ai mileu? Acum, cand toata lumea se da in vant dupa „vintigi”? 🙂

      • Adelina, văd că nu-ți priește bilanțul. Că Renata te întreabă de sipet și tu îi spui de mileu. Cât despre tendințe, eu nu am mileuri de-astea, moștenire de familie. Ale mele stau, ca și ale tale, într-o pungă, pe undeva. Fiică-mea nu pare în trend cu vintage-ul ăsta, cred că s-ar uita cruciș dacă le-aș pune.

      • Am pescuit niște mileuri de la mama, care nu mai e, da vreau să scot untul din ele, le folosesc la upcycling-haine.

        Ce voiam să-ți zic: am citit toate textele tale de când ai revenit în lumea muritorilor după/de pe net, dar n-am comentat dintr-o inerție vecină cu anxiarul. 🙂
        Îmi placi la fel de mult, te iubesc la fel, inimioară.

      • Ce misto suna cuvantul asta: sipet! Ca daca-i spuneam cutiuta de cristal n-avea nici un haz! 🙂
        Draga Ana, pune niste naftalina la macrameurile tale si pastreaza-le, intr-o zi o sa le aprecieze si fiica ta valoarea, cand o sa se sature de „farmecul” obiectelor de unica folosinta si a celor „made in China”. Si eu le-am lucrat de placerea de a le lucra, nicidecum spre a le si expune, am vreo 25 de goblenuri la pastrare, poate o sa faca fi-miu avere de pe urma lor. De, nici Van Gogh n-a vandut nimic in timpul vietii si acum se bat pe operele lui la licitatii! 🙂

      • Draga Renata, iubirea e reciproca, avem prea multe chestii(astrale) in comun ca sa ne uitam doar fiindca nu ne scriem ceva vreme. Si eu te-am citit constant, doar ca am facut-o de pe calculatorul de la serviciu unde nu-mi permit sa ma loghez pentru a comenta.N-ai cum sa scapi de monitorizare, fata draga! 🙂

  2. Să trăiţi, to’ar’şa, raportez că io ca anu’ ăsta, anu’ trecut şi de cînd mă ştiu, n-am fost mai falit! Asta fiindcă în calea-mi, atunci cînd nevoia mă scoate afară – nu la figurat ci la propriu! – nu găsesc bancnote ori monezi, ci numai hăndel de cîine, în care nu calc întru noroc că altfel m-ar duşmăni biata Lily cînd aş veni acasă candind a lătrător. 🙂

    • Sa stii ca rahatelul, indiferet de la cine provine, n-aduce noroc decat daca e luat sub unghii, nu pe talpi, asa ca bine faci sa-l ocolesti, daca tot nu-l modelezi ca pe plastilina! 🙂
      Probbil ca tu circuli pe unde am trecut eu inainte, de-aia nu gasesti monede.
      Lasa, sa fim noi sanatosi, ca nu se stie de unde sare norocul! Sare, piper… 🙂

      • Pfuai, acuma-mi spui?! Şi io care încercam să fiu decent cînd ies pe stradă şi-mi tăiam unghiile de fiecare dată! Ia, de acu-nainte o să mi le las precum indianu’ ăla de care ziceam, barem să adun cantităţi indiustriale de noroc, nu aşa, mizilic. 😆

    • Bune si alea, doar ca-s migaloase la numarat! 🙂 Deci, cand trec prin orasul tau sa nu ma mai obosesc sa ma uit pe jos, nu merita efortul. Asa am patit si la Sovata, in doua saptamani n-am gasit nimica-nimicuta, mai aveam putin si aruncam singura, numai sa am si eu o mica satisfactie! 🙂

  3. Adelino, am revenit la tine ca anul asta cred ca am lipsit total de pe aici. am fost ocupata cu mămiceala până peste cap. și încă sunt. sipetul nostru cu bani este golit periodic de flăcăul de 9 ani care mereu are nevoi urgente. ăsta mic doar a învățat să numere.în engleză, că așa e trendul :))). în bilanț n am ce să trec decât mult somn pe minus si mult timp liberpentru mine tot pe minus. in rest, slavă Domnului, am avut di tăti.

    • Frumoasa ocupatie ai avut, asta iti scuza orice absenta! Si cum sa faci profit cand ai asa…investitor? 🙂
      Normal ca ala micu’ trebuie sa numere in engleza; imi aduc aminte de fi-miu cand era mic si-mi zicea ca a gasit o piatra de gold si-i ziceam „go to sleep” si el imi zicea „nu cu slipu’, ma, cu pijamalele!” Asa-i cu bilingvii astia, se mai suprapun limbile mai ca la ceas. 🙂

  4. Într-un an ai găsit atâtea monede???? Serios???
    Io nu am nici o șansă. Că nu mă uit niciodată în jos. De aceea nu găsesc monede, dar mă împiedic de pietre. Calc în gropi etc. Se spune că, în mers, privești în funcție de ora la care te-ai născut. Eu m-am născut dimineața. Nu știu dacă asta e explicația, dar merg cu privirea în sus. Așa că… vai de picioare. 😀

    • Cred ca nu-s toate de anul acesta, mai erau cateva din anul trecut pe fundul…comorii, numai ca n-am avut eu curiozitatea sa fac monetarul. Asteptam sa se adune de-un Ferrari. 🙂 Si eu merg cu capul in nori (ca sa nu zic „cu nasul pe sus” 🙂 ), dar sesizez imediat orice straluceste pe jos; probabil c-am fost pui de cioara in alta viata .:)

  5. Anul asta nu am gasit nimic. Dar nimic. De felul nostru nu gasim monezi mici dar pot zice ca in ultimii 5 ani de cand sotul s-a apucat ed alergat dimineata devreme a venit si cu monezi, dar si cu banconte de 5 sau 20 euro. Toti i-am donat, pe principiul ce pica de sus, sa zicem multumesc!

    • De bancnote nu prea am parte, poate nici nu le vad eu, am ochiul format numi pentru chestii sclipicioase. Donatii fac numai din fonduri proprii, banutii gasiti cica-i bine sa-i strangi si sa-i tii in casa, langa usa, aduc belsug. Ma rog, asa o fi, probabil ca eu i-am tinut cam departe de usa, de-aia n-am ajuns inca sa-l intrec pe Trump, nici macar pe Tiriac…

  6. Tu esti ca fiu-mio Mark. Copilul ala mereu gaseste monezi, io pe cuvint ca nu inteleg de unde gaseste\vede atitea. Si le ia mindru si zice ca si le baga la pusculita cind ajunge acasa (are una cu mingi de fotbal care e aproape plina) . La barbatu-mio ii plac mileurile si cind m-am mutat eu aici in casa avea citeva puse asa, la ”display”. I-am zis nici sa nu se gindeasca, alea merg toate in punga in fundul dulapului. 😛 A fost foarte ranit in sentimente omul, dar cum era indragostit, n-a comentat. 😀
    Eu sunt in urma rau de tot cu cititul pe bloguri, ca de altfel si cu scrisul pe al meu, am avut un an nebun si abia astept sa se termine ca mi-au iesit peri albi anul asta, cum nu mi-au iesit pina acuma in viata mea 😀 Iti doresc un Craciun binecuvintat si un an nou mai bun!

    • Probabil ca Mark va ajunge un mare investitor sau mare jucator la bursa, cunoaste valoarea banului si stie ca pic cu pic se face lacul mare! 🙂
      Ti-au iesit peri albi? bine ca nu meri sau corcodusi… Dupa un an ne-bun sigur o sa urmeze unul foooarte bun. Craciun cu lumina si tie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s