Iz, aroma si parfum

Cu auzul nu stau prea bine, sunt fudula de urechi de pe vremea repetatelor otite din frageda pruncie. Nici cu vazul nu stau minunat, pe masura ce creste numarul anilor creste si numarul dioptriilor. Dar are Dumnezeu Bunutul grija sa comenseze atrofierea unor simturi cu exacerbarea altora; in cazul meu, a mirosului. Ca, daca ies vara in curte si fac o pirueta, stiu exact ce-a gatit orice gospodina de pe ulita mea, care-a dat cafeaua-n foc, care-a prajit ceapa prea tare sau care-a scapat prea mult cimbru in sarmale. Cu alte cuvinte, desi n-am nasul mare si nici nu umblu cu el pe sus, il folosesc la capacitate maxima.

Cel mai tare exersez in frumoasa Cernobalia, unde mirosurile alterneaza cu rapiditate, nici nu se sting unele ca te invaluie altele si dupa un timp e cam greu sa le mai distingi. Ce sa-i faci, nu poti sa-i ceri omului care a taiat lemne in padure si a fost strivit de un bustean sa se duca mai intai sa faca dus si apoi sa vina sa-si faca inventarul oaselor rupte, cum nu poti sa-i ceri sa miroasa a levantica ciobanului abia coborat de la stana dupa ce l-a lovit magarul! Si ce sa mai zic de cei care au dureri de spate de doua saptamani, deci nu fac baie ca sa nu raceasca mai tare, dar se „imbalsameaza” cu tot felul de carmoale ca sa transpire intens, ceea ce se si intampla doar ca-ti aduc si dovada olfactiva a acestei transpiratii… Si cand incepi sa experimentezi respiratul rar si superficial, cat sa nu devi chiar anaerob dar nici sa nu-ti pice tot parul din nas, hop!, vine o cuconita care si-a rupt o unghie dar care n-a plecat de acasa fara sa faca o baie in Chanel, si brusc, tragi cu nesat aer in piept , ba chiar esti tentat sa o conduci pana la iesirea din curtea spitalului, nu doar pana la usa. Cam asa-i in Cernobalia: o vesnica pendulare intre Dior si „dihor”! Cu accentul de dihor, desigur…

V-am spus toate astea ca sa intelegeti de ce e asa important mirosul pentru mine. Si la fel de important e parfumul, aproape ca s-a transformat din hobby in viciu, nu ma pot abtine sa nu cumpar ceva care imi place mult cum miroase, chiar daca mai am vreo cateva flacoane incepute.Si uneori ma enervez ca parfumurile se vand in flacoane mici, nu la damigeana sau cisterna…

Hai ca m-am lungit prea mult cu introducerea, sa ma intorc la subiectul de baza, care e tot pe baza de miros.

Intru in baie, sed si eu, ca tot omu’ relaxat in „sala tronului” si-mi vine un miros de tei. De unde naiba tei in baie?Fac o analiza vizuala a tuturor recipientelor ce ar putea contine chestii mirositoare, nu e nimic nou, toate aromele imi sunt cunoscute si niciuna nu-i de tei. Sa se fi intamplat o conexiune spiritualo-spiritista cu Eminescu era exclus, in momentul acela faceam ceva cu totul diferit de o incantatie, daca ma intelegeti ce vreau sa spun… In fine, ce sa mai lungesc analiza, am descoperit sursa parfumului de tei. Era hartia igienica! Mai, lume, voua vi se pare normal sa sa va stergeti cu flori de tei?!? Hai, nu zic sa folositi frunze de brusture sau panuse de porumb, ca stramosii nostri, dar….flori de tei?! Mi s-a parut o combinatie total nepotrivita pentru baie, o sa am grija data viitoare, cand cumpar hartie igienica, sa o si miros.

Si pornind de la aceasta constatare am facut si alte descoperiri de combinatii inacceptabile (din punctul meu de vedere), ca doar ma stiti ca-s mai perseverenta ca un cercetator britanic cand e vorba de chestii ciudate din cotidian. Am descoperit, de exemplu, ca exista deodorant solid pentru wc cu aroma de capsune. Capsune, ma?!? Pai si-un caine, cat e el de patruped cu creier mic, nu ridica piciorul la capsune. Inteleg, o aroma de briza marina, de brad, hai, treaca-mearga si-o lamaie, dar capsune?…

Am mai descoperit si set de cosmetice, respectiv creme de corp, de maini si de par, cu aroma de ciocolata. Mie imi place ciocolata dar, zau, nu mi-a venit niciodata sa mi-o pun in cap…

Si cea mai ciudata chestie mi se pare aia cu deodorant de masina cu aroma de…new car!!! Adica tu ai o rabla de cinspe ani, curg tablele de pe ea, nu ti se mai inchid portierele si scoti fum cat o fumigena de manevre militare si vrei miros de masina noua? Ha! E ca si cum m-as da eu cu parfum de lacramioare si as pretinde ca-s o ingenua de 17 ani, cand numai in cartea de munca am de doua ori mai mult!…

Concluzie: e bine sa miroasa frumos in jur, e un balsam pentru suflet, dar cred ca parfumul trebuie sa se potriveasca cu locul in care il folosesti. Nu zic sa miroasa toate baile a clor si dezinfectanti, nici toate bucatariile a cozonaci calzi, dar trebuie o masura in toate. Ca_capsune in wc, zau, nu merge! Adica merge cu o sampanie acidulata, in jet puternic, neafectat de probleme de prostata…

 

 

Ce alte combinatii aiurea de mirosuri ati intalnit?