Dare de seama . Si de zeama!

Standard

Un timid „salutare, lumee”, tuturor! Ma mai tineti minte? Ma mai primiti sa va zgarai retina cu niste cuvinte adunate intr-o zeama cam necondimentata? Daca da, saru’ mana! Daca nu, sa-ti rupi mana!

De la o vreme imi zic in fiecare zi ca o sa scriu. Si in fiecare zi ma asez la calculator si in loc de scris ma trezesc jucandu-ma joculete handicapate, intr-o spalare de creier autoimpusa. Ce zic eu „spalare”, ca-i prespalare, frecare intensiva, imbalsamare cu Cocolinuri si centrifugare pana ce toate circumvolutiunile raman netede si pufoase, fara urma de scame de idei!

Unii m-au intrebat de sanatate, mi-au spus sa ma intorc cat mai repede si eu, intr-o indolenta de plosnita ghiftuita, nici nu m-am obosit sa le raspund. Asa ca-mi cer umil scuze si ma simt obligata sa fac o scurta dare de seama, inainte de darea de zeama.

Pe scurt, ce-am mai facut in eclipsa de 4 luni:

Imediat dupa Paste soacra mea a fost diagnosticata cu un cancer de pancreas galopant. S-a stins in mai putin de o luna, dupa o crancena suferinta la care am asistat neputinciosi. Parastasul de 40 de zile i l-am facut in aceeasi zi cu cel de un an al socrului meu. Asa ca de acum inainte nu voi mai aduna „perle-n foi de praz”, ci doar ciulini din cimitir. Promit ca voi reveni cu niste postari referitoare la ritualuri si ceremonii funebre din Oltenia, caci n-am intalnit ceva mai tragi-comic si mai absurd decat asta! Atat din Prazilia!

In Cernobalia e liniste deplina. Nu, nu a disparut boala si traumatismul din zona, pur si simplu e santier fiindca se schimba aparatul de radiologie, vom lucra pe unul modern, digital. Dar pana sa ne bucuram de pupitrul de comanda cu aspect de star trek, beneficiem de un concediu „voluntar-obligatoriu”, neavand obiectul muncii. Si ca sa nu ne epuizam toate zilele de concediu legal de odihna pe anul in curs, ni s-a oferit „sansa” de a lucra temporar in alte sectoare, pe unde mai era cineva in concediu si era loc vacant. Ia sa vedem cine ghiceste unde am nimerit eu? Daca ziceti pediatrie, maternitate sau neonatologie, gresiti. La psihiatrie, nene!! Pai unde ma puteam asorta mai bine in peisaj? 🙂 E doar o sedere de scurta durata, am fost sceptica la inceput ca ma voi acomoda, dar am realizat ca e un loc fascinant, gasesti acolo mai multe lectii de viata si povesti decat oriunde . Si promit ca o sa revin cu povesti si de acolo fiindca merita spuse.

In scurtul concediu avut am fost si cateva zile la mare. Pardon, langa mare, fiindca marea n-am vazut-o decat pe geamul masinii, cand am trecut pe soseaua dintre cele doua Eforii! Am stat intr-o comuna langa Mangalia si singura apa pe care am incercat-o n-a fost cea de mare, ci cea de ploaie, in doze zilnice substantiale. Nu-i bai, decat sa stau eu la soare sub umbrela, mai bine sa stea gratarul cu mici si stavrizi…

Cam asta e tot raportul de activitate. Scurt, sec si cuprinzator. In rest, nimic nou de raportat. A, ba da: un ditamai cosul(sa nu-i zic „buboiul” sau Kilimanjaro!) iesit in mijlocul nasului, parca-i farul in mijlocul digului! Da’ bine ca-i pe nas si nu pe frunte, sa-mi fac griji ca ma transform in unicorn! Si bine ca-i un corn, ca daca erau doua ma simteam cam naspa sa mi se puna coarne! Da’ bine ca ar fi fost doua si nu trei, sa ma simt ca tridentul lui Poseidon! Da’ era bine si ca ar fi fost trei si nu patru, sa fiu ca roza vanturilor! Da’ si cu patru era mai bine decat cu cinci, sa arat ca Statula Libertatii sau ca o mina navala! Da’ si cu cinci…. Hoo, ca asa nu mai termin! Concluzia: cat timp e loc de mai rau, inseamna ca e bine! Da’ e bine ca nu-i mai rau, da? 🙂

Simt o nevoie usor egoista de bine; daca nu binele meu personal, macar al altora. Asa ca am o rugaminte: pentru ridicarea moralului va rog frumos sa incercati sa-mi dati fiecare cate o veste buna. Orice, chiar si ca la voi nu ploua, cum se intampla zilnic la mine, de incep sa ma intreb daca nu m-oi fi teleportat din greseala la tropice in sezonul musonilor.

Va pup, mai, lume! Adica va trimit oarece bezele, ca nu ma pot apropia din cauza craterului de pe nas… 🙂

Reclame

35 de răspunsuri »

  1. La tine, Milano este o comuna lângă mare? Sa dea domnu ca data viitoare sa prinzi greva gunoierilor, ca la Neapole acum câțiva ani. După ce ca am făcut, eroic, grătarul sub umbrela, mai și razi.
    P.S. De când ați plecat, am mai făcut doua grătare, ambele sub umbrela. Vai de c…. meu.

    • Da’ ce e , ma, vreo statiune la ocean?! Bine, daca vrei, mentionez ca am vazut si niste iahturi ancorate in noul port turistic, dar tot un sat cu melci si pietre ramane. :))
      Dupa atatea gratare nu cred ca mai e cazul sa te intreb de „gliceamii”, mai degraba de „costeleroale”. Noroc cu apa de ploaie, ca mai dilueaza. 🙂

  2. In primul rand condoleante! M-am gandit ca s-a intamplat ceva altfel nu ne lasai asa, ai nimanui. Bine ai revenit. Si cu ploi si fara ploi, apropos la mine acum, dar acum ca mai tarziu nu se stie, este f.f.f.f. cald si senin. Mai tarziu nu se stie. Imi doresc din suflet sa citesc, sa savurez humorul tau de buna calitate, buna dispozitie pe care ne-o transmit cu fiecare cuvant pe care-l scrii.
    Ma bucur ca esti bine, ca esti in concediul „voluntar-obligatoriu” si astept scrierile tale.
    Cu drag,
    Mirela

    • Multumesc,Mirela. Cat despre buna dispozitie cred ca mai intai trebuie sa dispun eu de ea si apoi s-o livrez si altora. Dar lucrez intens la asta, ca doar hazul de necaz e tot un fel de umor si in asta imi pot pregati o teza de doctorat; una fara plagiate, desigur. 🙂

  3. Ma intrebam ce mai faci dar m-am vindecat de mult de a mai racai lumea aiurea. Poate trebuia sa racai mai mult dar tu nu ai cont de FB si asta ma ucide, nu te pot intreba ce mai faci. Imi pare tare rau sa aud ca ati trecut prin asemenea lucruri, e cumplit! Ce sa zic? Condoleante? Urasc cuvantul asta. Nu inseamna nimic. Sper din suflet sa fiti bine si mi-e dor de tine 🙂

    • Cont de FB imi mai trebuia, ca in rest aveam de toate! Sa-i mai port si aluia de grija? Si-apoi un cont pe care nu-l alimenteaza nimeni, n-are nici o valoare. 🙂
      Ca bine zici, de unde vine oare cuvantul „condoleante”? De la doleante in comun sau de la doleante cu conuri? Adica un fel de conifere ??
      Si mie mi-e dor de tine dar ma bucur nespus ca ti-ai gasit locul unde sa te simti ACASA! Condoleantele mele; adica, in traducere libera, ar fi si doleantele mele sa ma aflu acolo. :))

      • Nu tre’ sa ii porti de grija, pe bune! Nu cere de mancare dar are prieteni prin el. Nu stiu de unde vine mizeria condolantzoasa dar o urasc nespus, e doar un cuvant gol de semnificatii. Eu un nimic.

  4. S-a întors Adelina, s-a întors Adelina! Uraaa! Bine a revenit draga mea dragă! Sper că de tot. Că altfel fac o excursie de duminică la Văleni şi te ciufulesc. De Dragoş ce ştii, e bine? De „vecinul” de la Ploieşti zic.

    • Sa mai spun ca tu esti una din vocile care m-a scos din adormire precum pe lojile masonice care „hiberneaza” cite 100 de ani? 🙂
      Multumesc ca mi-ai ciocanit in usa chiar si cand era lacatul pus. Accept si o ciufuleala (chiar o merit!), numai sa-mi infoi bretonul peste nas, poate se mai camufleaza beleaua asta de cos, ca numai niste acnee juvenila imi mai trebuia si mai am putin pana ajung sa dau in mintea copiilor. 😉
      Nu stiu nimic de Dragos, am lipsit cam mult din blogosfera. Sper ca e bine si el, doar usor atins de lehamite si o sa reapara in curand.

      • Te-aş ciufuli cu drag, nu cu răutate, ştii asta. Ți-am mai spus că al tău a fost printre primele bloguri pe care le-am descoperit. Şi ai devenit o porție de oxigen şi de bună dispoziție pentru mine. Umorul tău este ceea ce îmi place, fără vulgarități, cu haz de necaz, ce mai, exact ce lipsea dimineților mele. Pe atunci scriai zilnic… Din vremurile acelea te citesc pe tine, pe… Potecuță, pe Gabi Hornoiu. Tu şi Potecuța aveți cam acelaşi stil, Gabi e în alt registru. Mi-eşti dragă, fată, nu vreau să te pierzi, scrii prea fain!

  5. Fata, da-l naibii de buboi, bine ca esti in viata, dupa atatea parastase si rituale…
    Veste buna: ma’c un vichend, urmatoru’, la Oradea…la strandul Nymphea. Sper ca e veste buna pentru tine! Te pup colega, vacanta frumoasa!

    • Ma bucur pentru tine, chiar daca nu stiu ce-i Nymphea aia; dar banuiesc ca nu-i medicament, nici otrava de soareci, deci trebuie sa fie ceva de bine.
      De unde atata vacanta, ca trebuie sa incropesc ceva de munca, altfel imi termin zilele de concediu legal de odihna si nu mai am nici cum sa plec in concediul programat in septembrie! Ca atunci am bilet la Herculane, deci o sa fiu cumva mai aproape de tine. 🙂

      • 🙂 Ninule, si tu ai parte de „vechituri”? Ca tocmai m-am laudat ce gramtica am primit…
        Eu stiam ca au fost pe picior de egalitate cu Karlovy Vary si cam construite odata. Statiunea ceha am vazut-o, a renascut spectaculos, dar statiunea noastra cam sta sa se prabuseasca. Ma duc s-o vad pana nu se darama de tot.

  6. Vestea buna este ca daca vom vota tot PSD-ul si la alegerile viitoare salariul se va marii cu pina la 11 RON iar pensiiile cu pina la 8 RON si fiecare membru al familiei ( inclusiv animalele de companie ) va primii o galeata rosie, un pix si un calendar tip carte posta nu doar cite un set pe familie cum era pina acum ! Pisica mea cind vroia sa se uite in calendarul cu Ponta trebuia sa-mi ceara mie voie, acum va avea si ea calendarul ei si galeata ei rosie pe post de litiera !

    • Ninulescu, cu toată afecțiunea pentru interesul tău de-a da vești bune Adelinei, „se va mări” , „va primi” – astea sunt formele corecte. Decât să faci pe pamfletarul, mai bine pui mâna pe carte. Doamne, cred că ești primul analfabet sadea care apare pe blogul Adelinei!
      Scuze, Adelino!

      • Renata, fii, te rog, indulgenta cu Ninu, el este un musafir special pe blogul meu, iar eu ma bucur de prezenta lui indiferent de greselile gramaticale.
        PS. Stii ca mi-ai amintit de Carcotasu’?Numai el imi dadea peste degete cand uitam numarul „i”-ilor…

      • Of, Renata…! Adevarul este ca singurele dati cind am fost bagat in seama de catre femei a fost atunciii cind mi-au corectat greselilee gramaticale, fara ele nici o femeie nu m-ar fi bagat in seama… nu le exclud din textele mele doar din speranta ca odata si odata una o sa ma ceara in casatorie in speranta ca fiind mereu linga mine (goala) eu voi avea o motivatie puternica sa invat gramatica si sa invat sa scriu curat romaneste !…

        Singura problema este sa nu dureze totul prea mult si pe cind ea ma cere, limba romana sa dispara din istorie, cum au disparut si limba Daca si limba Cumana cu tot cu populatiile aferente ! …

        Toate cele bune si tie si lui Nono !

    • Pisica ta nu voia si pix, numai calendar? Inseamna ca inca nu da autografe. 🙂
      Mie galeata rosie nu-mi trebuie, dar parca tot ar fi mai buna decat una portocalie. Sau, decat galeata, mai bine tomberon, poate reusim sa strangem toata mizeria.
      Bine te-am regasit, Xpertule!

  7. Vesti bune: fac mici exerciții de gimnastică, pentru picioarele mele, care nu mai știu decât accelerație, ambreiaj, frână; am revenit la ședințele de psihoterapie, după ultima înmormântare din familie (asta e o veste bună pentru psiholoagă); pisicul aproape că vorbește omenește și, unde nu se descurcă, îți arată cu mânuța. 🙂

    • :))) Doar mici exercitii de gimnastica? La cum (cred ca) te stiu eu, o sa faci cel putin balet daca nu un tango argentinian de-ala cu incolacit picioarele ca spiralele ADN!
      Cum, pisicul inca nu vorbeste omeneste? Ai mei spun foarte corect Maa-maau si Mooor-loow, ceea ce se traduce prin Mama si Tata.
      Daca mai stau mult la psihiatrie (si sunt sanse ca in curand sa ma mut la psihologie) pot sa-ti asigur consiliere psihologica si psihoterapie , eventual telepatic, doar sa mai deprind putin de la pacienti tainele vocilor care transmit comenzi imperative; n-as fi crezut ca sunt atatia „auditori’ de voci in jurul meu si nici ca sunt atatea voci care fac pe Sefu’…

    • Multumesc, lady!
      Ai vrut sa zici ca am supravietuit deocamdata, ca naiba stie cat mai tine si sezonul asta! Mi-e ca ne da o canicula scurta, cam cat o pauza publicitara, apoi o luam de la capat cu apa de ploaie.

      • Cu drag, Adelina. Eh, haide sa fim optimiste si sa speram ca ne vor ocoli ploile macar pana in octombrie.>:D<

  8. Ma bucur sa te ‘vad’ inapoi pe tarla. 🙂 Sincere condoleante si Domnul sa va intareasca pe voi, cei ramasi. O veste buna si de la mine, m-am facut americanca cu acte in regula aka mi-am luat cetatenia acu’ 2 saptamani. 😀 Si ne-am luat si motan . Hugs si welcome back!!!!!!

    • Dumnezeu sa binecuvanteze America si pe toti „nou-nascutii” ei! 🙂 Si cetatenie romana mai ai, sau e ceva „cah” pe acolo?
      Si sa traiasca toate mamele de motani. Cum il cheama? Ca sa le povestesc lui Yeti si lui Pitzi despre confratii lor de peste ocean. 🙂

      • Mie cetatenia romana americanii nu mi-au luat-o si nici nu m-a intrebat nimeni sa renunt la ea cand am fost la juramant…..asa ca, probabil ca o am? nu m-am gandit la asta deloc, sincer. Pe motan il cheama Nacho, numai ce am postat despre el.

  9. Veşti bune? Futu-le muma-n cur, pe unde-or fi, că la mine n-au ajuns încă, iar de plecat de-aici nici atît. 😦
    Sper că la ora actuală sînteţi sănătoşi, ăia cîţi mai sînteţi în viaţă (ce cinic sună!) şi că viaţa – aşa javră cum e ea – încă nu v-a demoralizat complet. Sănătate şi putere din partea mea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s