Doar o vorba sa mai spun

Standard

Romanii au multe defecte, trebuie sa recunoastem ca nu-s un popor de ingeri neprihaniti; dar au o calitate pe care eu o pretuiesc mult, una de care se agata ca inecatul de pai chiar si cand e sa stea fata-n fata cu moartea: au un umor nebun!

Nu stiu cum se nasc vorbele de duh si nici cum se raspandesc ele rapid, precum folclorul oral. Cred ca e o dovada de inteligenta nativa si a celor care le nascocesc, dar si a celor care le transmit mai departe. De curand am intalnit si eu cateva „mostre” si vreau sa vi le impartasesc. Nu ca ar fi ca la manifestele din „ilegalitate”, „citeste si da mai departe”… 🙂

 

In concediul petrecut la Herculane am fost si intr-o excursie la cascada Bigar (maaareee cascada!), la Orsova si cu mocanita pana la Anina, adica Simeringul Banatean. Ghidul nostru, un tanar care era si soferul microbuzului, ne prezenta date despre toate localitatile prin care treceam:

-Si acum trecem prin localitatea Plugova, renumita pentru palinca proasta si fetele frumoase.

-O, sunt fete frumoase aici? a intrebat un excursionist.

-Pai dupa ce bei numai palinca proasta e normal ca toate fetele sa ti se para frumoase!!

 

Tot in excursia pe Dunare am vizitat si pestera Veterani in care accesul se face numai cu barca. In mijlocul pesterii, care a functionat ca si garnizoana militara, se afla un put adanc, candva sursa de apa, in prezent secat si acoperit cu un grilaj metalic pentru a evita accidentele. Prin grilaj se vedeau o gramada de bani, fie bancnote, fie monede. Un turist l-a intrebat pe ghid de unde vine acest obicei si ce reprezinta el.

-N-as putea sa va zic exact, am auzit multe variante, dar cea mai corecta mi se pare cea pe care mi-a spus-o si mie de curand un turist: cica romanul, cum vede o gaura, cum incepe sa arunce cu bani in ea!

 

Zilele trecute, in Cernobalia (da, am redeschis, am si eu un loc stabil de munca, nu ma mai joc de-a Ioan-fara-de-tara!) am avut un pacient obez, o mandrete de exemplar masculin de 2/2, vreo 150 de kile-n viu si cu o burta revarsata. Ma tot chinuiam sa-l incadrez, era mai mare decat imi permitea mie aparatul sa fac radiografie, il tot mutam 5 centimetri la stnga, 5 la dreapta, doar-doar o sa prind imaginea cat mai corecta.

-Va incurca burta mea, asa-i? m-a intrebat omul, deloc stanjenit. Ca-s cu airbegul la purtator.

-Cu airbegul frontal n-am o problema, ma descurc, dar ma incurca airbegul-cortina, ca nu stiu de unde sa incep si unde sa ma opresc.

-Pai, de, mai doamna, barbatu’ fara burta e ca Mercedesu’ fara stea!

 

Seful meu, medic radiolog batran, trecut de 70 de ani, a plecat dintre noi acum trei saptamani (vorba vine „a plecat”, doar s-a mutat peste drum de spital, in loc cu verdeata, in loc de odihna, dar cred ca ne viziteaza foarte des, ca prea se intampla multe chestii stranii!). Era un tip foarte inteligent, un spirit ludic, dar era si destul de plictisit de munca lui, nu prea il mai dadea excesul de zel afara din casa; asa ca trebuia sa tragem insistent de el sa vada pacientii in timp util, sa nu-i lasam sa astepte prea mult. Uneori, dupa ce spuneam de 3-4 ori „haideti, domn’ doctor, ca am pregatit pacientul, l-am asezat la aparat si va asteapta”, fiindca nu obtineam decat un mormait cu „da, biiine”, mai adaugam: „haideti, domnu’ doctor, puteti sa incepeti, ca v-am sculat-o eu!”, cu referire la masa de radiologie pe care o puneam in pozitie verticala. Chestia asta il amuza, chicotea si venea mai repede. Dupa un timp incepuse sa strige el, cand il chemam :” vin imediat, dar te rog sa mi-o scoli si mie!” Apoi, trecand printre pacientii de pe hol care se uitau usor mirati, adauga: „masa! ca la masa ma refeream, ce credeati?”

Azi asa, maine asa, pana intr-o zi cand m-a enervat mai rau cu taraganatul. Scena s-a repetat, doar ca atunci cand mi-a spus in public „sa mi-o scoli si mie”, n-am mai asteptat precizarile pentru public si i-am raspuns raspicat: „da’ ce-s eu, icoana facatoare de minuni?”

A pus botul suparat si n-a mai vorbit timp indelungat cu mine. Adica timp de vreo…10 minute! Dar a si renuntat la replica cu sculatul.

 

Voi ce vorbede duh ati auzit in ultima vreme?

17 răspunsuri »

  1. Și mie mi-a fost dor de tine, chiulangioaco! Adevărul este că avem simțul umorului, din plin. Na, acum cine i-o mai „scoală” domnului doctor?! Ptiu, păcătoasă sunt, nu las mortul în pace!

    • Recunosc, am cam chiulit. Dar am fost fie ocupata, fie plina de lehamite, nu mi-a venit a scrie doar ca sa semnez condica de prezenta. Am avut o vara cam naspa, bine ca a trecut si astept un an mai bun. Cel mai bun, daca se poate! Ceea ce iti doresc si tie.
      Cat priveste mortul, chestia cu lasatul in pace e cam reciproca, am senzatia ca ne bantuie si ne pune bete in roate, nu trece zi sa nu-l pomenim fiindca se intampla cate o ciudatenie. Na, ca pana acum o aveam pe Mamare, acum am si Doctorul, pot sa pun de-o sedinta de spiritism in trei; in ritmul asta, incet-incet o sa ajung la un congres. 🙂

    • O, dar de cand iei tu aminte la ce zice popa? Mai ales ca e proverbiala diferenta dintre ce zice si ce face, drept pentru care mi-e cam lehamite de ce face si nici nu mai bag in seama ce zice.
      Iar ecumenismul este intens propavaduit, ca e mult mai simplu sa domini o lume ce se inchina celeiasi divinitati decat cand fiecare are dumnezeul ei ocrotitor.
      Numai bine si liniste iti doresc, vecine!

      • Cînd e vorba de ăia cu tichie tre’ să fim foarte atenţi, că dacă nu belim ochii… 🙄

        Linişte s-avem, da’ nu de-aia deplină… încă! 😆 Sănătate şi la mulţi ani, vecină! 🙂

  2. Printre romanii din State circula un inside joke , provenita de la un banc . Cand vrei sa intrebi cat a costat cutare lucru, mai zici asa in gluma “how much the conopida?”. Mie mi s-a intâmplat sa fiu cu vecina -americanca- la magazin si ea sa imi arate o bluza draguta si mie sa imi iasa “ooh, I like that, how much the conopida?”. S-a uitat la mine ca la urs, ce-o fi zis, a uitat Anca sa vorbeasca Engleza . 😂😂😂

    • Si hai sa iti spun si bancul totusi , nu? ( raspunsesem de pe telefon si imi era greu sa scriu toata tarasenia de acolo, asa ca m-am mutat la pc)
      Un roman in New York, merge la piata ( farmers’ market ii zice aici) si da de un con-national care vindea legume. Si bucuros, cum nu stia foarte bine engleza, dar stia romglish, ca de” asa se vorbeste p-acilea , il intreaba „How much the conopida?” Con-nationaul ii raspunde ca e 3 $. Asta suparat ca e asa scumpa ii spune ” no baga-ti-o in fund!”. La care, primeste raspuns: „nu pot, ca mai am doi castraveti si un pepene”.

    • :))
      Bun bancul. Mie nu-mi place conopida (ca sa fiu sincera nu stiu ce gust are, n-am gustat niciodata, as avea impresia ca mananc creier de plante, ca prea are multe „circumvolutiuni”), dar am retinut expresia, o s-o folosesc.
      An nou cu bine, sanatate, bucurii si bomboane la copii!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s