Fara titlu

Standard

Nu stiu ce as putea sa spun eu. A spus Dragos destul, eu doar va trimit la el sa cititi si poate reusiti sa-l ajutati cu ceva…

https://drugwash.wordpress.com/2019/02/27/un-copil-fara-nume-si-noroc/

Am trecut si eu prin asa ceva, in noiembrie, cu Yeti. Doar ca am ales ce mi s-a parut cel mai corect in situatia de atunci, cand Yeti avea 8 ani, o multime de boli cronice si o fractura urata de tibie iar starea lui de sanatate nu ar fi garantat reusita unei operatii. Nu e sadism sa opresti suferinta unui animal chiar daca asta inseamna sa-i opresti chiar inima. Viata e viata cat e traita, nu cand e chinuita. Si cred ca e valabil si pentru oameni…

Toate gandurile bune pentru tine, Dragos! Si „copilul” poate isi va gasi si nume si noroc!

Reclame

2 răspunsuri »

  1. Îţi mulţumesc, Adelina şi îmi pare extrem de rău pentru Yeti, mi-aş fi dorit să îl aveţi în preajmă pentru mult mai mult timp. Dar viaţa nu prea face cum vrem noi ci cum vrea ea.
    Cine ştie, poate pe băiatu’ gri o să-l botez „Adelin”. 🙂

    La mulţi ani din nou, pentru întîiul de martie ce bate la uşă! 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s