Arhive pe etichete: animalute

Cele doua orfeline

Standard

La unii vine Mos Craciun, la altii  Zana Maseluta,  la unii vine unchiul bogat din America, la altii Pestisorul de Aur… La mine nu stiu cine a venit (doar banuiesc ca-i mana vecinului!) dar ce mi-a adus e cel mai frumos cadou. Mai ales ca e in dublu exemplar!

Ieri dimineata ne-am trezit pe terasa din spatele casei cu doua pufosenii mici cat pumnul. Frumoase foc, sociabile si dornice de comunicare. Si moarte de foame!

Judecand dupa aspect si dupa comportament as putea sa jur ca-s progeniturile lui Yeti dintr-o relatie statornica cu pisica vecinului (care ultima data cand am vazut-o prin curtea noastra, acum vreo doua luni, statea sa fete). Nu stiu daca mama lor mai e sau nu in viata, banuiesc ca nu, altfel venea dupa ei pana acum. Asa ca vecinul cred ca s-a gandit ca are si Yeti partea lui de vina, deci trebuie sa-si asume niste responsabilitati si sa-i ia in intretinere, ca pensie alimentara n-are din ce plati. Tot e o dovada de maaare generozitate, de obicei astfel de probleme se rezolva simplu cu o punga si un butoi cu apa…

Inca nu-s foarte lamurita ce sex au, am studiat atent problema; doar ca problema e atat de mica si ambigua incat n-a fost un studiu edificator. 🙂 Dar presupun , cu oarecare marja de eroare, ca cel mai mare si mai zapacit e baietel, iar cel mai mic si mai lipicios e fetita. In concluzie, au fost botezati, sper sa nu trebuiasca sa le schimb numele cand imi voi da seama ca m-am inselat ( am mai patit-o cu un caine luat de la stana, cand am crezut c-o sa fie un dulau ciobanesc zdravan  si l-am botezat Smart si s-a dovedit a fi o catelusa zapacita si piticoata. 🙂 )

Si acum sa cante trompetele, sa bata tobele pentru marea prezentare. Taa-naa-na-naaaa!!

El e Taz! Si-a primit numele pentru ca asta mi-a sugerat de cand l-am vazut prima data, ca seamana cu un diavol tazmanian, nu are astampar, e mereu la panda,vigilent si gata de decolare verticala la orice sunet mai strident.Nu-i e frica de nimic si sare de la inaltime, exact ca Yeti.

IMG_4576

IMG_4569

Ea e Pitzi! E dragalasa foc, miniona (aproape minuscula), se spala toata ziua, se rasfata si vooorbeste, nenica, de zici ca e curtea plina de jucarii de-alea chitaitoare! Se lipeste de noi si vrea conversatie non-stop, exact ca Yeti.

IMG_4564

IMG_4572

Fiindca aveam o casuta pregatita pentru Yeti dar ramasa nefolosita fiindca puslamaua aia batrana are prea multe locuri in care sa stea tolonit, acum pisoiasii au si locuinta. Pe care si-au luat-o imediat in primire, mai ales ca le-am pus inauntru si un ursulet pufos, sa le tina de cald si de urat.

Ce vom face cu ei? Pai deocamdata ii mai tinem pana mai cresc putin, sa invete sa se descurce singuri. Si sa ma bucur si eu de ei la maxim. Intre timp le voi cauta stapani, deja i-am deparazitat (Doamne, ce de purici colcaiau pe ei, mititeii!) si sunt la cursuri de bune maniere; adica invata ca in castronul cu lapte nu trebuie sa te bagi cu picioarele si perdeaua de la usa nu-i facuta pentru alpinism felin. 🙂

IMG_4584