Arhive pe etichete: Bucovina

Se poate si la noi!

Standard

Ca sa nu mai zica unii ca laud numai ce am vazut pe alte meleaguri si-mi pute ce-i pe la noi, o sa va vorbesc azi despre un loc care m-a lasat oarecum cu gura cascata.  Si cu senzatia ca m-am teleportat prin cele tari straine, ca n-are cum sa existe asa ceva prin fundul Moldovei si facut de mana de roman. Uite ca are cum !

Stiti voi firma Marelbo? Sigur o stiti, mai ales doamnele care aveti nostalgia Gubanului de altadata. Si eu o stiam, ba chiar o cautam prin magazine fiindca era exact pe gustul si pe calapodul meu, dar traiam cu convingerea, nu stiu de ce, ca e firma italienesca, prea faceau incaltaminte de calitate!

DSCN5701Si umbland dinspre Radauti spre Sucevita vad indicatoare spre…Marelbo. Fiindca era oarecum in drum, cu o mica abatere in lateral, am zis sa mergem pana acolo in speranta ca or avea si vreun magazin propriu, cu preturi de producator. Iar eu voiam sa-mi innoiesc stocul de papuci de spital ca cei de care trag de vreo doi ani dau semne de oboseala (ei, nu picioarele mele care se simt foarte bine in asa incaltari!).

Cotim stanga prin Vicovul de Sus (care nu-i in Italia!) si o luam pe o sosea ingusta DSCN5712dar impecabil asfaltata, probabil fosta ulita printre case. Si oprim intr-o parcare mare chiar in poarta fabricii. Nu va mai povestesc ce minunatii de case sunt pe drumul acela, niste palate in miniatura si niste curti si gradini de poveste! In fata, pe cladirea principala, scrie mare: Marelbo! daca n-as fi stiut ca-i firma de incaltaminte puteam sa jur ca-i vreo pensiune de 4-5 margarete, asa de frumos si de ingrijit arata!

DSCN5702 Curtea e mare, cu loc de parcare pentru biciclete (muuulteDSCN5717 biciclete!),cu foisoare pline de flori in care angajatii ies sa serveasca masa sau cafeaua in pauze, cu balansoare si cu un portar foarte amabil si cu veleitati de ghid: ne da tote amanuntele, ne povesteste, ne face poze de grup. Iar in spatele curtii e un deal abrupt, impadurit, pe care urca o sosea ce mi s-a parut imposibil de urcat cu masina dar portarul ne-a asigurat ca da, se urca si sus e o cabana privata. Plus firma fabricii scrisa cu litere mari, ca o statiune de lux!

Am fost foarte incantata de ce am vazut si mai ales de prima vila de langa fabrica, ceaDSCN5699 a patronului. Ca are bani se vede, dar se vede si ca are bun gust si spirit de om gospodar. Am aflat ca are vreo 50 de ani, patru copii si a mai infiat o fetita de pe langa Vaslui, ca a inceput de la munca de jos, a fost mai intai ucenic la un cizmar din zona, prima pereche de pantofi i-a facut-o mamei lui, a muncit din greu iar abia apoi s-a extins si a ajuns prosper om de afaceri.

Dar si mai incantata am fost de magazinul fabricii! Papuci albi pe gustul si marimea mea n-am gasit (s-a cam dus sezonul de papuci, au trecut deja la colectia de pantofi) dar nu m-am putut abtine sa nu-mi iau o pereche de pantofi cu bareta in spate, mai de toamna timpurie; Sunt comozi, impecabil lucrati, destul de eleganti si cu tocuri de doar 5 centimetri, perfecti pentru o babuta cu doua glezne rupte, ca mine. Erau la „promotie”, la incredibila suma de 50 de lei. Cum sa-i ratez? La sandalele sexy, cu tocuri peste 10 centimetri am refuzat sa ma uit, sa nu-mi fac sange rau degeaba…

DSCN5712Am avut un sentiment de mandrie cand am plecat de acolo. Uite, dom’le, ca se poate si la noi sa faci o afacere fara sa-ti bati joc de client, de angajat sau de locul in care ai investit! Pe drum, in masina, tocmai spuneau la radio ca au descoperit cercetatorii englezi (cine altcineva?) ca florile la locul de munca cresc productivitatea muncii si satisfactia angajatilor cu 30 %. Oare de-aia sunt incaltarile de la Marelbo cu 30% mai bune si mai convenabile la pret decat tot ce am gasit eu pe piata romaneasca fiindca tot locul e plin de flori si de verdeata?

 

Salutari dn Bucovina

Standard

Zaua buni, oamini draji

D-aisi, dan tara di faji!

Suna cam ca dracu’ fara diacritice dar cred ca asa voi vorbi in curand daca mai stau mult pe-aici. 🙂

N-am scris nimic de atatea zile nu pentru ca n-as fi avut internet sau ca as fi fost prea obosita-cum diplomatic ar trebui sa argumentez-ci pentru ca mi-a fost prea lene. Si pentru ca n-am birou in camera si mi-e cam greu sa scriu cu laptopul in brate…

N-o sa povestesc nimic din ce gasiti in cartile de istorie sau in pliantele turistice, astea le descoperiti singuri sau le stiti deja. Eu o sa incerc sa adun impresii si imagini inedite, sa iau pulsul vietii normale din Bucovina. Deja am colectionat niste imagini si niste povesti mai putin comerciale. O sa scriu putin deocamdata, imi las amintirile la decantat si le voi asterne pe hartie cand ajung acasa. Cand ajung acasa? Pai inca nu stiu, mai stau pe aici cateva zile apoi mai fac un popas pe la Lacul Rosu si pe unde o sa mai gasim locuri frumose de zabovit.

Zilele astea am facut un tur al manastirilor, m-am umplut de evlavie; asta daca cumva evlavia se ia pe cale aeriana, precum gripa… Stau la o pensiune din Manastirea Humorului, chiar in spatele manastirii, ma trezesc dimineata in danganit de clopot si bem cafeaua pe terasa ascultand slujba de dimineata.Imi fac norma de psalmi pentru tot restul vietii! 🙂

Si-mi mai fac o norma: la papanasi! Peste tot pe unde am poposit am hotarat sa mananc papanasi, ca doar e patria lor aici. Si nu numai ca-i mananc (vai de silueta mea, care oricum este sublima dar lipseste cu desavarsire!) dar ii si fotografiez si urmeaza sa-i expun pe blog intr-o galerie si sa initiez un concurs in care voi sa votati „Papanasul de (l)aur”! Nu-i mai tentant decat colectia de capace de canalizare din concediul trecut? 🙂

Hai ca se cam apropie ora de masa, deja miroase a tocanita de hribi(Doamne ajuta sa nu se fi ratacit si vreo manatarca ucigatoare!) si acu trebuie sa plec la o noua corvoada  portie de papanasi. In concluzie, cum e Bucovina? Exact ca minunatia asta de fetita intalnita in poarta Manasirii Putna: frumoasa, indragostita de traditie dar contaminata putin de modernism ,un amalgam de mit strabun si poveste universala!

DSCN5726

Va salut si „ne glasuim” in curand! Si daca nu raspund deocamdata la comentarii sa ma iertati, tare-i greu sa scrii sprijinit intr-un cot. Decat sa ma doara-n cot, mai bine raspund cand o sa pot sta la o masa confortabila.Domnu’ sa va binecuvanteze! (asa se saluta pe aici)

 

In sfarsit!

Standard

S-a terminat si vara! Si eu n-a avut nici o zi de concediu…

Dar de maine scot parleala, e ultima tura si plec in vacanta. VACANTAAAAAA!!!!

Fiindca n-am chef sa-l vad pe Mazare cum se joaca de-a faraonul si nici de harmalaia din Ibitza n-am chef, o sa urmez chemarea strabunilor si o sa merg prin locurile de bastina ale inaintasilor mei. Nu, nu plec pe Marte  s-o vizitez pe stra-stra-bunica, ci mai aproape, prin tara lui Stefan cel Mare. Mi-am programat macar o saptamana in Bucovina, n-am mai fost pe acolo de vreo 12 ani si mi-e dor de liniste si de ospitalitate, de albastru de Voronet si de papanasi, de graiul dulce moldovenesc si de poale-n brau.

Sper sa am internet la pensiunea unde avem rezervare (cel putin asa se lauda gazda!) si sa va mai citesc si sa mai scriu. Daca nu…silentio stampa! O sa ma gandesc si la voi cand o sa stau in pridvor si o sa savurez o bere rece cu lamaie. Si o sa fac poze, sa am cu ce va plictisi la intoarcere.

Va doresc un weekend minunat, zile senine, senin in suflet si sa intampinati toamna cu forte proaspete, bronzati si relaxati.

Daca aveti ceva recomandari sa-mi faceti pentru ce as putea vizita prin Bucovina, le astept cu interes. Daca nu, merg pe mana lu’ nashu’, care mi-a pregatit un ditamai ceaslovul de documentare. 🙂

53_1355846289