Arhive pe etichete: hoti

Ninja urban

Standard

Era in urma cu vreo…muulti ani. Locuiam la Mangalia, la etajul patru al unui bloc comunist. Seara, liniste, pijamale, belit ochii la TV abia descoperind minunile televiziunii prin cablu. Suna soneria. Iese Sotu’.Vecinul de palier il anunta ca, iesind la o tigara in balcon, a vazut niste indivizi cotrobaind la masina noastra. Care masina , o superba Dacie, era parcata in fata blocului, pe bulevard.

Sotu’ nu zice nimic, incepe sa se imbrace grabit. Nici eu nu zic nimic si incep sa ma imbrac. Intr-un minut, mai eficienti decat niste pompieri cand suna alarma, eram echipati. Sotu’ insfaca de dupa usa bata de baseball si iese pe usa. Eu dau sa ies, da’ parca imi lipsea ceva. Pai plec la lupta cu mainile goale? Ce-s Van Damme? Asa ca iau si eu ce-mi iese mai intai in cale, adica batatorul de snitele lasat pe marginea chiuvetei. Taga-dam, taga-dam pe scari! N-am vorbit nimic, n-am facut nici o strategie. Sau om fi transmis telepatic dar, din cauza tropaitului de bocanci, n-am receptionat nimic, s-a bruiat semnalul…

Iesim in strada. Vedem masina. Inauntru se prefigureaza doua umbre care scotocesc. Banuiesc ca voiau sa ia hartia igienica din torpedou, ca altceva n-aveau ce gasi. Sotu’ grabeste pasii, eu, dupa el.Suntem ca doua pantere pregatite sa sfasie prada. (Bine, eu eram mai mult Pantera Roz, dar orisicat, tot pantera!) Cand aproape ca am ajuns langa masina, intrusii ne zaresc in retrovizoare, deschid ambele portiere brusc si o iau la fuga. Eu, ascultand de intelepciunea populara, nu alerg dupa doi iepuri; n-as fi in stare sa prind nici unul, nici daca mi-ar sari in brate.Sotu’ renunta dupa cativa pasi, talharii s-au pierdut deja in noapte, in directii diferite. Inspectam masina, sunt doar fire rupte la casetofon, nici pe acela n-au reusit sa-l ia. Hai ca am scapat ieftin, Joitica (asa o chema pe masina) e aproape nevatamata.

Ne intoarcem in casa, Sotu’ ia cheile si actele si pleaca la politie sa reclame tentativa de furt. Eu raman ganditoare acasa, sa vad ce fac cu adrenalina ramasa pe stoc.

Intamplarea e banala, probabil ca ati patit-o multi, nu asta voiam sa evidentiez. O singura mirare am: cum naiba m-as fi jucat eu de-a ninja cu batatorul de snitele!?!?!ninja_emoticon_gif_by_y2jenjenn-d5k07er

Calca-l-ar trenul pe hotul care ti-a calcat casa!

Standard

N-am intrat in sesiune de blesteme.Dar nici mult nu mai am.

Cum e sa te intorci dimineata ostenit dupa o tura de noapte si sa-ti gasesti casa devastata?Cred ca nici nu v-ati pus vreodata aceasta intrebare.Nu si-a pus-o nici prietena mea pana acum trei zile, cand s-a trezit in fata grozaviei.Locuieste singura la casa si lucreaza in ture, ca si mine.Seara a plecat linistita la munca, a incuiat usa, poarta, ca orice om si a plecat la serviciu.Dimineata, cand s-a intors, a avut un soc:fereastra era deschisa, usa blocata!

Ca a chemat politia , care n-a gasit nici o amprenta in toata casa, ca s-a intrat prin fortarea unui geam de la baie, in spatele casei, ca n-a scapat nescotocit nici sertarul masinii de spalat, astea sunt lucruri grave, dar mai putin importante.Nici paguba(substantiala, de altfel si constand numai in lucruri de valoare mare dar gabarit mic) n-ar fi catastrofala.Dar gandul ca nu esti in siguranta in propria casa e chinuitor!

Ne-am obisnuit cu ideea ca „acasa” inseamna liniste, protectie, mediul in care nimic rau nu ni se poate intampla.Ca atunci cand incuiem usa putem rasufla usurati, suntem la adapost .E oaza noastra de securitate intr-o lume in care nimic nu e sigur!

Si vin niste ticalosi, niste jigodii fara capatai si spulbera tot!Adica o usa si o yala nu mai inseamna nimic si oricine poate da navala in casa si intimitatea ta.Ca te-au lasat fara bani  si bijuterii poti indura, dar ca te-au lasat fara liniste,nu.Cum vei dormi de acum incolo ? Nici macar n-ai certitudinea ca hotii te-au urmarit, iti stiau programul si au actionat stiind ca nu e nimeni acasa.Daca nici nu i-a interesat, ar fi intrat oricum, cu tine in casa sau nu?Daca, vazand ce simplu a fost, vor veni si in noaptea viitoare?

Facand haz de necaz, prietena imi spunea ca va pune un afis”nu mai veniti, nu mai aveti ce-mi lua!”Dar eu am corectat-o si i-am zis sa se gandeasca si la enuntul”si cu violul cum ramane?”Nu poti sa stii ce au in cap bestiile astea si de ce ar putea fi in stare…Poate ca as gasi o scuza celui care fura o paine cand ii e foame si nu are cu ce si-o cumpara, dar cuiva care iti jefuieste casa la modul asta nimic nu-i poate fi iertat.N-as fi darnica nici macar sa-i sponsorizez o sedere indelungata la puscarie.O amputare de membre, toate patru sau cinci, dupa caz, ar fi mai eficienta…

Cat timp am locuit la bloc, la ultimul etaj, niciodata nu m-am gandit ca as putea fi victima hotilor(desi am fost talharita pe scara blocului).Dar , cand m-am mutat la casa, desi nu se auzise de locuinte sparte prin zona, mi-a fost putin teama.Ei, nu cat sa nu pot dormi noaptea, dar ceva masuri de siguranta tot mi-am luat.Cand Sotu’ era plecat pentru cateva zile, seara puneam un zavor la usa si propteam  alaturi un ciomag zdravan, ca o bata de baseball.Iar pe noptiera tineam doua foarfeci mari, bine ascutite.De ce doua? Nu prea stiu.Cred ca una era pentru scos ochii, precum miezul la nuci, iar cealalta pentru taiat macaroana in caz de propunere de viol, propunere la care inca am drept de „veto” si cine o face, o face pe riscul lui.
Din fericire, nimeni n-a fost nici martor, nici victima al talentului meu in manuirea foarfecii…

I-am sugerat prietenei sa-si faca un contract cu o firma de paza, cu monitorizarea permanenta a locuintei.Oricat de scump ar costa, linistea si siguranta ei sunt mult mai de pret.Si n-ar fi rau sa-si ia si o arma pentru autoaparare, desi n-o vad eu in stare sa-si murdareasca peretii proaspat zugraviti cu creierii gaunosi ai unui borfas…

Demult imi propusesem si eu sa-mi achizitionez macar un spray cu piper, un dispozitiv cu socuri electrice, ceva.Acum chiar am s-o fac!Si pofteste, mai  hot cretin, de-mi ia tu mie margelutele din caseta  si intreba-ma cum stam cu violu’, ca de nu ti-o placea ce rumenit si condimentat te fac, sa nu-mi spui tu mie”saru-mana, tanti, nu mai fac”!Sau poate vrei sa te decupez cu foarfecele, ca inca le am in sertarul noptierei…

Ati avut vreodata sentimentul de nesiguranta in propria casa?V-ati imaginat cum ar fi sa va treziti intr-o noapte cu un strain la capul patului?Si cum ati trece peste astea?Prietena mea are nevoie de sfaturi.Macar atat ajutor sa-i dam.

PS. Daca stiti vreum domn de 1,90 si 100 kilograme, posesor de muschi bine antrenati, care sa nu sforaie, sa manance hrana rece si sa fie dispus sa doarma pe o canapea in hol, in calea hotilor, cred ca mi-as putea convinge prietena sa-i accepte serviciile…:)Sa aleaga ea ce varianta i se pare mai eficienta.Eu doar am zis, n-am dat cu parul…:)