Arhive pe etichete: lectie de viata

Cea mai minunata pasare de pe pamant

Standard

Daca v-as intreba acum „ce pasare va place cel mai mult?”, ce mi-ati zice? Sa trecem peste raspunsurile gen „rata pe varza” sau „curcanul umplut”, va intreb serios.

Pana mai ieri n-as fi stiut ce sa raspund, m-as fi gandit la pauni sau porumbei. Azi stiu sigur: cea mai minunata pasare de pe pamant e pinguinul! Spun asta dupa ce m-am uitat cateva seri la rand la BBC, la documentare despre viata in tinuturile Antarcticii. Daca nu stit prea multe lucruri despre pinguini ,va spun eu ce am aflat.

Pinguinii sunt fiinte sociale, traiesc in colonii, dar si la ei familia e „celula de baza a societatii”. Cei doi parinti sunt loiali unul altuia si total devotati puiului lor. Fiindca traiesc pe tern acoperit de gheturi, oul nu poate fi clocit in cuib, nici pe pamant, ci este tinut pe picioare si acoperit cu partea inferioara a corpului, ca un manson. Parintele care are oul in custodie sta aproape nemiscat timp de doua saptamani, timp in care nu mananca nimic; la doua saptamani se face rocada, oul este preluat cu grija infinita de catre celalat parinte, iar cel eliberat din functie pleaca, in sfarsit, sa se hraneasca, in apele oceanului. Apoi iese puiul cel fragil din ou, dar nici el nu poate fi lasat jos, ar ingheta imediat, deci tot asa e purtat pe picioarele parintilor, ce merg cu pasi mici, caraghiosi, sa nu-l scape sau sa-l raneasca. Parintele liber trebuie sa aduca acum hrana si pentru pui si pentru parintele „arestat la domiciliu”. Dar hrana nu se ia de la mall, in apa sunt pradatori la fel de flamanzi, balene sau foci, care pot sa-i prinda pe altruistii pinguini. Si atunci nu mor doar ei, ci si familia ramasa pe tarm, atat puiul cat si parintele care prefera sa moara de foame decat sa lase puiul singur si sa plece la pescuit…

Cand bate viscolul naprasnic, pentru a-i ocroti mai bine pe pui, pinguinii se aduna in cercuri concentrice, inghesuiti unul in altul intr-o gramada imensa.De sus pare o movila nemiscata. Dar periodic un freamat trece prin multime: sunt pinguinii din centru, care s-au incalzit si merg spre exterior lasandu-i pe ceilalti sa avanseze spre interior. Astfel fiecare are momentul lui de confort si toti puii se pot incalzi. Doar ca miscarea asta produce si victime. Unii pui cad din mansonul parintilor si se pierd. Scena in care un pui rebegit de frig isi cauta disperat mama strigand-o continuu, in timp ce mama face acelasi lucru ocolind intreaga gramada, te tine cu sufletul la gura, orice minut poate fi fatal bietului pui.Iar cand cei doi se intalnesc si mama il impinge cu ciocul pe pui sa intre mai repede la adapostul pufului ei e defintia exacta a happy end-ului! Doar ca nu toate ratacirile se termina cu bine. Un pui calcat in picioare de multime a inghetat la marginea gramezii. Mama il cauta si il gaseste. Il ciugule incet cu ciocul, il mangaie parca, in timp ce scoate niste sunete ca un cantec de leagan; dar puiul e inert, inghetat. Mama nu renunta, il impinge spre manson, incearca sa-l urce pe picioarele ei. Sunetele nu mai par cantec, sunt bocet. Jalea se poate exprima si in sunete nearticulate. Din multime vine un alt pinguin, poate tatal, poate o mama care a trait aceeasi drama, se apropie de pinguinul indurerat, isi freaca capul de al acestuia si raman aproape imbratisati, intr-o consolare si un prohod mut…

Mi-am oprit greu lacrima desi momentul m-a emotionat profund. Apoi emotia s-a stins in revolta. Revola ca ne autointitulam „fiinte superioare, varful evolutiei” dar suntem atat de departe de superioritatea pe care o invocam! De ce ne dam asa „superiori”? Fiindca avem deget opozabil, stim tabla inmultirii si, dupa ce am descoperit focul, ne-am invrednicit sa inventam bomba atomica? Ca in rest…

Prea multi copii abandonati am vazut, aruncati de „mamele ” lor „superioare” fiindca le incurcau existenta! Prea multe femei am intalnit care trateaza natalitatea ca un accident nefericit in viata lor, care considera destul de mare sacrificiul de a purta o alta fiinta in uterul lor, prea mare ca sa-l faca si pe acela de a mai renunta si la tigari in timpul asta! Esti parinte doar fiindca ai contribuit cu un spermatozoid sau cu o gazduire accidentala de noua luni, nu mai ai alte obligatii fata de puiul tau?Iar mama care pleaca sa munceasca „afara” lasandu-si copiii in grija vreunei bunici, matusi, sau chiar un strain, pe motiv ca le va face un viitor mai bun e tot „superioara”? Ca prea mult am auzit de copii neglijati, abuzati sau chiar maltratati de cei ce-i au in grija si prea multi copii s-au sinucis de dorul parintilor… Halal superioritate!

Obisnuit sa personalizam nasterea printr-o barza. Zau ca as schimba asta, as schimba barza cu pinguinul! Poate atunci copiii astia ar avea o sansa in plus, ar fi in grija cuiva cu adevara responsabil si grijuliu! Iar secventele astea de documentar le-as pune sa ruleze in toate maternitatile, sa fie o lectie pentru toate viitoarele mamici.

Mi-ar placea sa am un pinguin! Dar lui i-ar placea sa manance niste peste prajit cu mamaliga si mujdei de usturoi si sa stea la taclale cu mine la gura sobei? Mie mi-ar placea sa am un pinguin dar unui pinguin nu cred ca i-ar placea sa ma aiba pe mine, nu-s in stare sa stau nemiscata si nemancata doua saptamani  incalzind un ou…

PZ024L