Si daca vreau si daca nu vreau Craciunul tot vine. Si daca tot vine zic sa-i ies in intampinare chiar daca nu simt nevoia sa-i intind covorul rosu si sa chem fanfara. Oare colinde de fanfara s-or canta?
Asa ca m-am scuturat de sictir amorteala si am trecut la treaba. Am sters geamurile cu o viteza care l-ar fi facut invidios si pe Superman, am terminat cumparaturile si am impodobit bradul. Fara Fuego si fara ma-sa. 🙂
In cinstea Mosului am facut un brad maricel si incarcat cu de toate (ca am eu o supertitie ca daca nu-i 
bradul incarcat o sa fie anul sarac!)Da, stiu, e cam varza dar Mosul oricum e miop, nu vede bine si daca mai si beculeste putin instalatia o sa i se para perfect.
In cinstea mea (ca am si eu o cinste, nu?) am impodobit bradutul mic. Cu ce? cu margele si cercei, desigur! Cine n-are margele sa-si cumpere; si cine are sa le agate in brad! 🙂
Bre, Mosule, eu partea mea de treaba am facut-o, acum fa-ti-o si tu pe-a ta. Accept si numerar! :))
PS. Ete ca m-a mai lovit o curiozitate! Stiu ca leru-i ler da’ pana la urma ce naiba e lerul?Lamuriti-ma si pe mine , sa nu ma prinda noul an tot ignoranta.
O zeama de cuvinte 