Aleluia c-am scapat si de Craciunul asta! Il mai suport 2-3 zile pe Hrusca si pe urma comut pe simfonii.Sau pe Metalica, pe orice numai de leru-i ler si florile dalbe sa nu mai aud.
Ia sa iesiti frumos la raport si sa va laudati cu ce ati primit cadou de la Mosul! Uite, incep eu prima, sa va stimulez.
Dupa ce-am tot carcotit si dupa ce m-am simtit neglijata sau chiar abandonata de intaiul cetatean al Laponiei mi-am primit, in cele din urma rasplata. Ca daca a adus Mosul fiecaruia cate-o atentie, cate-o maslina de ren m-a gasit si pe mine in josul listei, acolo, dupa etc. Si-a zis sa nu raman discriminata, sa-mi dea si mie ceva.
Care „ceva” fost o mandrete de durere de cap, de-aia festiva care te loveste numai odata-n an. Am iesit ieri din tura de noapte usor avariata si cu tamplele pulsand. Ei, asa-i cand ti se zbenguie neuronii si ti se dilata materia cenusie! Am zis ca un somn bun e suficient sa ma refac si sa pot sa atac oala cu sarmale. De unde, nenica! Dupa trei ore de somn imi venea sa urlu ca Tarzan cand rata aterizarea de pe liana si dadea cu bretonul in baobab. Daca puneam capul pe perna ma durea ceafa, daca puneam perna pe cap ma durea fruntea.Si tamplele ma dureau constant, pentru echilibru. Asa frumusete de migrena numai in fundul sacului lui Mos Craciun puteam sa gasesc, cred ca era de la lichidare de stoc si mi-a dat doua portii la pret de una…
Deci am petrecut a doua zi de Craciun picata rau la asternut, in pijamai, cu fesul tras pe ochi mai ca aia de la antitero si cu un prosop infasurat strans in jurul gatului. Nu sunt foarte sigura daca era in scop terapeutic pentru spondiloza sau in scop de eutanasiere ca sa nu ma mai chinui.
Spre dupa-amiaza am capatat si un bonus: o durere de stomac fiindca nu ingersasem nimic. Asa ca am luat un pranz festiv, am ciocnit o cupa de iaurt de o felie de placinta si la desert am luat doua ibuprofene de-alea babane, de 600 de miligrame. Ca doar e Craciun, ce naiba, ne permitem sa facem risipa!
Si iar la asternut, si iar perpelit pe toate partile. Eu,tanara si nelinistita, iaurtul si mai nelinistit se inghesuia sa iasa pe unde a intrat , placinta se pusese de-a curmezisul sa-i blocheze iesirea, ibuprofenele se duelau intre stomac si esofag, tot o agitatie in patul meu!
Dupa inca vreo trei reprize de somn fortat, spre seara, nu-mi mai venea sa urlu; ma multumeam sa plang duios doar ca si lacrimile imi pareau prea dureroase. Nici vorba sa mai am energie sa-i multumesc Mosului pentru cadou.Vede el pe dracu’ la anu’! De nu i-oi imbata eu renii sa-l duca numai in zig-zag si-n lupinguri pana i s-or scurtcircuita toate sinapsele…
Bai ce Craciun frumos am petrecut! Leru-i ler! Si ibuprofenu-i apa de ploaie…
Pe la voi cum a fost? Bucurosi de daruri multe?Colebilul a fost eficient?
