Arhive pe etichete: parinti iresponsabili

Victime colaterale

Standard

Nu sunt un lup moralist. Si daca m-am tuns de curand mi-am schimbat numai parul , nu si naravul. Si naravul cel vechi ma indeamna sa spun ce gandesc fara pretentia de a detine adevarul absolut sau de a da sfaturi.

poza-divort1Ma tot minunez de hazardul care aduce impreuna doi oameni ce ard intr-o singura valvataie patimasa si apoi brusc nu se mai suporta. Doi oameni care se atrag ca doi magneti si apoi isi schimba polaritata si se resping. Cand se termina „saptamana chioara” si „luna de miere” se ridica si ceata de pe ochi si constata ca au alergat dupa himere, ca cel de alaturi nu e sufletul pereche. Si ce-i de facut atunci?

As spune ca decat o nefericire in doi mai bine doua fericiri separat. Nu e bine sa lasi frustarea si dezamagirea sa te macine din zi in zi pana se transforma in ura, pana ce iti acreste sufletul. Doi oameni intelepti ajunsi la o rascruce pot sa pastreze amintirile frumoase si o bruma de armonie in relatie dar sa-si spuna „adio” si s-o ia de la capat.N-a fost sa fie!…

Dar ce faci cand la mijloc sunt niste copii? Ce vina au ei ca parintii nu se mai iubesc, nu se mai respecta, ba chiar nu se mai suporta? Cum sa le explici ca mama si tata raman dar familia dispare? Cum sa-i feresti de durerea de a locui doar cu un parinte sau de a asista la razboiul dintre parinti? Caci oamenii mari iubesc cu patima si irational dar la fel de tare urasc. Si cand ura ii orbeste nu mai vad decat dusmanul din fata lor nu si victimele colaterale.

Copiii sunt foarte sensibili, simt imediat neregulile din casa. Poate se ascund sa nu fie martori la certuri, poate se fac ca nu aud scandalul si reprosurile. Dar sufera. Cel mai adesea sufera in tacere si se intreaba cu ce au gresit ei de trebuie sa traiasca drama asta. Stau ca niste prizonieri pe un camp minat nestiind in ce parte sa faca urmatorul pas pentru a nu declansa o noua explozie.Dar stiu ca explozia va veni oricum.

Am auzit un barbat spunand dupa multi ani de casnicie: „de ce naiba te-oi fi luat? frumoasa nu esti, desteapta nu esti, harnica nu esti…”

Am auzit o femeie spunand dupa multi ani de casnicie: „mi-ai mancat tineretea! proasta eu, ca te-am luat, ca doar stiam ca nu esti bun de nimic, doar gura e de tine!…”

Am auzit  un copil povestind din casa: „ma-ta e o curva si o proasta!”, „tac-tu e un betiv si un cretin”.Si se intreaba: ” oare cine sunt eu, nascut dintr-o curva si un betiv sau dintr-o proasta si un cretin?”…

Nu aruncati cuvinte. Niciodata nu stiti pe cine lovesc ele. Cand doi parinti deschid intre ei o prapastie in ea se vor prabusi mai intai copiii. De-asta s-au inventat puntile si podurile suspendate. Ajutati copiii sa treaca peste prapastii! Macar pana vor invata sa zboare singuri…

Poza4

 

Durere de parinte

Standard

Stiu, postarea mea de azi e nepotrivita intr-o zi de week-end in care toata lumea vrea sa se veseleasca, nu sa mediteze. Deci, daca vreti zambete, cautati va rog in alta parte, azi nu mi-s boii acasa… Ma uit la necazurile altora si incerc sa ma gandesc cum sa nu ma lovesc de ele niciodata.

Nu mai intind pelteaua, va spun doar ca sunt doua povesti reale si recente si sper sa le scurtez cat pot, sa nu ma pierd in amanunte, desi amanuntele sunt foarte importante si foarte dureroase, ca sarea pe o rana proaspata.

iubirea-de-mama-190x190Un parinte face orice pentru copilul lui; ii iarta orice si se uita la el ca la soare. Un parinte poate indura multe(munca pana la epuizare, saracie, umilinte si frustrari) numai sa-si vada copilul fericit. Dar rasplata nu e intotdeauna cea asteptata.

O Mama isi iubeste enorm fiul. Ii creste ca pe u print, ii trece cu vederea micile boacane, il iarta cand fura bani din casa, se ingrijoreaza cand pleaca fara sa spuna si uita sa mai vina cu zilele, il acopera cand prostiile devin din ce in ce mai mari. Apoi Fiul intalneste marea dragoste, se insoara. Mama e fericita. Dar dragostea trece, Fiul divorteaza si Mama se roaga pentru fericirea lui. Intalneste alta mare dragoste, nu se mai insoara dar are un copil. Mama e nespus de fericita, e primul ei Nepotel si o doare sufletul ca acesta s-a nascut cu probleme si trebuie sa-si traiasca primul an din viata mai mult in gips. Dupa multa alergatura, multi bani cheltuiti saptamanal pe drumuri la Bucuresti, dupa ce Mama renunta la serviciu numai sa poata sta langa micut, acesta e bine, e un copil normal. Mama e fericita, nu-i mai pasa nici de sanatatea ei neglijata, nici de oboseala.

Fiul e soferul unui mare director, il insoteste adese in delegatii, mai intarzie, mai lipseste. Dar in ultima vreme lipseste cam des, consoarta lui observa schimbarea dar e prea preocupata de copil si munca sa mai reactioneze. Si intr-o zi Fiul anunta ca si-a gasit Marea Dragoste in alta parte, ca se duce sa stea cu ea si cei doi copii pe care ii are. Aleasa e divortata, cunoscuta pe Facebook si impresionata de masina lui bengoasa, care nu-i a lui.

Dupa cearta in familie Fiul pleaca. Sufera cel mic, sufera si Mama. Dar nu trece nici o luna si Fiul ratacitor se intoarce spasit acasa. Mama il iarta ca de fiecare data si se bucura ca i-a venit mintea la cap. Mai trece un timp si deplasarile devin iar dese si prelungite. Intr-o zi ii spune consoartei sa-i pregateasca costumul cel mai bun, sa-i faca bagajul ca pleaca cu seful la un protocol. Si vine dupa cateva zile…

Mama primeste un telefon de la fosta Mare Dragoste a fiului dar refuza sa stea de vorba cu ea, ba chiar o jigneste grosolan si-i inchide. Femeia insista, Mama iar riposteza ca nu sta de vorba cu o curva. A treia oara femeia sare cu gura :”nu-mi inchideti, nu sunt o curva, va sunt nora si m-am casatorit cu Fiul dumneavoastra acum cateva zile, sunt doamna X”. Mama scapa telefonul si lesina. Apoi pleaca nebuna pe strazi cu un singur gand;sa moara, sa nu mai trebuiasca sa suporte durerea, rusinea si minciunile Fiului. O gasesc niste oameni inimosi si o duc la spital. De moarte a scapat dar e foarte bolnava, toate suferintele i s-au acutizat brusc si e pe punctul de a claca psihic. Dar cu ajutorul psihologului incepe sa se intoarca la realitate. Si stie exact ce are de facut.

Dupa ce discuta cu sotul ei, la fel de bolnav si de deceptionat de comportamentul Fiului, decid sa cheltuie toti banii economisti pentru zile negre si sa-i faca acte de proprietate pe apartament Nepotelului!  Ea, Mama, a crescut cu doi tati vitregi, stie ce inseamna sa fi copilul nimanui, nu vrea ca Nepotelul sa ramana fara nimic dupa urma unui tata iresponsabil. Pe mama nepotelului o considera nora ei de drept, o respecta si o iubeste, n-o va condamna daca isi va reface viata (ba chiar o indeamna sa nu traiasa singura, cu toate poverile pe umeri) si ea va fi tutore si imputernicit legal pana la majoratul copilului.

Cand Fiul afla de decizia Mamei suna revoltat si cu reprosuri :” mama, cum ai putut sa-mi faci una ca asta, sa ma lasi pe drumuri?”  „Cum, dragul mamei? cum ti-ai lasat si tu copilul pe drumuri si te-ai dus sa-ti traiesti fericirea alaturi de copiii altuia”…

Sa mai spun ca tot restul neamului s-a coalizat impotriva Mamei, ca e iresponsabila si si-a dezmostenit Fiul? Ca Mama e de cateva saptamani in spital si n-a vizitat-o nimeni, decat cea pe care o considera nora ei de drept? Dar Mama tace si indura, considera ca si-a primit pedeapsa pentru cat si-a cocolosit Fiul. Si abia asteapta sa se externeze, sa se duca sa aiba grija, cum o putea, de Nepotel cat timp mama lui se speteste muncind iar tatal lui isi traieste Marea Dragoste crescand ati copii. Si tot ea, Mama,l-a dat pe Fiu in judecata pentru plata pensiei alimentare, macar atata beneficiu sa aiba si bietul copil de pe urma unui tata imatur….

N-am judecat, doar am povestit. Personajele imi sunt foarte cunoscute, nu vreau sa-mi dau cu parerea, nu spun mai multe amanunte, doar esenta faptelor. Judecati voi daca Mama a gresit. Sau cand a gresit…

9b99c5d4-50f4-41df-943a-a95b2bfb97f5

 

Cealalta poveste v-o spun cu alta ocazie, e deja cam mult pentru azi, dar e din aceeasi categorie: cum isi platesc parintii greselile, cum platesc copiii greselile printilor lor. E trista si ajunge atata tristete intr-o zi de sambata. Dar de luni vom zambi iar.Promit!