Arhive pe etichete: pensiune

Sa nu uit sa…

Standard

Daca maine castig la loto; daca, sapandu-mi cele doua straturi de patrunjel dau de petrol; daca primesc o mostenire de la un nepot de-al uni strabunic de-al unei matuse de-a unui var de-al lui tata sau poa’ sa fie si de la Biserica Mormona sau de la Martorii lui Yehova, nu conteaza…Mai simplu, daca maine ma pricopsesc cu niste bani si ma hotorasc sa-mi fac o pensiune, nu prea stiu sigur ce sa fac dar incep sa-mi dau seama ce NU trebuie sa fac daca vreau sa am oaspeti fericiti! Pe baza experientelor din ultimul timp mi-am intocmit un codex al greselilor ce trebuie sa le evit ca patroana de pensiune. Ca si turistul e om si din banii lui prospera afacerea, deci trebuie sa fie multumit, nu doar jecmanit. Deci:

Sa nu-mi fac pensiune cu scari de lemn care scartie ca intr-o casa bantuita de fantome!Sau macar s-o dotez si cu fantome…

Sa nu pun parchet laminat peste dusumele de lemn fara izolatie, sau macar sa pun niste mochete care amortizeaza zgomotul pasilor!

Sa nu fac terasa comuna ca tot omu’ sa se bucure din plin daca se invecineaza cu puradei care vor sa se antreneze pentru cros!

Sa nu am izolare fonica proasta cat sa stie toata lumea cat de flatulent e vecinul!

Sa nu pun usi cu sticla la intrarea in camere, ca nu toata lumea vrea senzatia ca locuieste in acvariu si unii nu pot dormi daca se tot aprind si sting luminile pe hol, mai ca orga de lumini de la discoteca din sat!

Sa nu pun pe un pat de 2/2 metri o singura pilota de 1,5 metri, unii vor totusi sa se intinda mai mult decat le e plapuma!

Sa nu pun perne indesate cu fulgi, cam la 5 kile bucata, ele se folosesc pentru dormit, nu in loc de gantere! Si la 3 margarete sa ma indur sa pun si pui de perna pentru gaturile fragile…

Daca zic ca servesc trei mese pe zi sa nu comasez pranzul si cina intr-un five o’clock consistent! Si sa servesc afinata fara afine in sticla, altfel toate fetele de masa vor fi cu picatele de la incercarile turistilor de a separa fructele de licoare!

Sa cosesc toata iarba din curtea pensiunii , chiar daca ma vor injura pisicile ca le stric terenul de vanatoare de soricei!

Daca pun aranjamente florale in foisor, sa le schimb periodic; natura moarta e acceptabila, cea putrezita e cam…puturoasa.

Sa-mi pun musai firma la poarta! Nu toti au spirit de cercetasi sau stiu coordonatele de GPS.

Daca-mi pun indicator in intersectie ca pot fi gasit la 100 de metri sa am grija sa folosesc unitati de masura omologate, metrul nu-i tot una cu mila marina. Sau sa zic ca ma aflu la juma de ora distanta…

Sa nu ma laud cu meniu a la carte care contine doar cinci feluri din care se prepara doar trei dar doua s-au epuizat!

Sa nu cumva va nu respect STRICT normele de igiena alimentara si sa nu pastrez probe pentru 48 de ore din tot ce s-a preparat in bucatarie, ca,daca da cacarea peste turist macar sa stim de la ce i se trage!

Sa nu fiu un roman-sadea, adica evazionist si sa inregistrez turistii si sa dau factura si bon fiscal!

Daca m-am laudat pe net cu ce srvicii ofer, pai sa le ofer, nene, nu sa ma vait pe urma cand apar comentarii care ma „denigreaza!

Astea mi-au venit acum in minte. Cum sigur n-o sa ma trezesc maine dimineata cu un lingou de aur pe noptiera cred ca mai am timp sa ma documentez. Sa nu credeti acum ca am avut vreo vacanta de cosmar sau sunt eu foarte carcotasa dar cam aceste neajunsuri le-am intalnit. Unele le-am putut remedia simplu (cu 2 prosoape si 3 pioneze am rezolvat geamul de la usa!) altele, cum ar fi toxiinfectia alimentara, le-am adus acasa. Poate nici n-a fost vina gazdelor, poate a fost doar o pedeapsa divina, o fi zis Dumnezeu ca, daca n-am vrut sa pupam icoane si sa batem matanii in manastiri sa ingenuchiem in fata closetului si sa facem temenele cu icneli. 🙂

In rest a fost frumos, zau! Ca dovada va arat cu ce imagine idilica ne incepeam ziua, de pe terasa pensiunii.De sonor ce sa mai zic! Mai rar asa cafe-concert cu toaca si liturghie!

IMG_4300