Arhive pe etichete: relaxare

Jurnal de bord(ura)

Standard

Unde-i fata?

De cinci zile-i la Sovata!

 

Cum ma simt?

-ca pe ulita satului, la mine; te saluti cu toata lumea la masa, in lift, pe holuri, chiar daca nu ne-am mai vazut niciodata.

-ca la serviciu; toata lumea umbla mai mult in halate, deci e ca la spital.

-ca in strainatate; marea majoritate e vorbitoare de maghiara, unii chiar nu pricep o boaba romaneste.

-ca acasa; netul merge la fel de prost (dar bine ca merge!) si incepand de azi se aude o tropaiala suspecta de la etajul superior, ori au si astia veverite care dribleaza cu nuci, ori nu scap de Mamare nici aici!

-ca un ocnas; eman sare prin toti porii, probabil ca o sa ma intorc din concediu o muratura bine conservata.

-ca un prizonier in camera de tortura; ba ma curenteaza, ba ma rupe cu bataia la masaj, ma simt fezandata si electrizata.

-satisfacuta!!!Explic, sa nu se interpreteze gresit: au laborator propriu de cofetarie, asa ca desetul e asigurat zilnic; iar Sotu’ e diabetic, deci trebuie sa ma sacrific pentru portie dubla.

Pe scurt, e bine.  Cazare foarte buna, tratament excelent. Iar Sovata m-a surprins placut, nu credeam sa fie o statiune asa de cocheta si bine amenajata. In plus maine incepe Festivalul Dovleacului, abia astept niscaiva placinte traditionale si sa-mi cumpar tartacute, am auzit ca sunt aducatoare de noroc si prosperitate.

Poze? Va pun numai vreo 2-3, reprezentative pentru mine, nu pentru Sovata, ca nu ma plateste nimeni sa-i fac reclama.

 

Azi am fost la Praid. Cu aceasta ocazie mi-am deschis si un nou fan-club. Se poate inscrie oricine, singura conditie e sa latre bilingv, ca nu stiu cum se spune cutu-cutu in ungureste.

 

Cu amoru’ nu te pui! A fost dragoste la prima vedere ( ne si potrivim, suntem la fel de ruginiti si ancrasati)

Mai doreste cineva sa vina la Sovata? Hai, ca am gasit cazare optima! 🙂

Va las, numai bine, ma bulucesc sa ma bulbucesc. Adica ma grabesc la o baie sarata cu bulbuci.Bul-bul!!

Anunțuri

Banalitati duminicale

Standard

Si in ziua a saptea Dumnezeu s-a odihnit! Si a decretat duminica zi de odihna pentru toti supusii, lucru pe care eu il respect cu evlavie…

Dimineata am deschis prima data ochii pe la ora 7; cam zapuseala in camera, cam cald in asternuturi, timp de intors pe partea cealalta. Pe la 8 am mai facut o incercare de ridicare de pleoape, am sesizat ca usa e deschisa si vine o adiere racoroasa, tocmai buna sa te imbie la un somn prelungit. Pe la 9 racoarea era ca o desfatare suprema dar m-a trezit ciocanitul usor in taste, muzica ce pe mine ma inspira la somn asa ca iar m-am intors cu fata la perete. Pe la 10 m-a trezit un ciocanit usor pe umar , am inteles aluzia si am deschis ambii ochi. Afara era cam innorat si in asteptarea unei utopice ploi tare as mai fi bagat o runda de somn. Ca asa e la profesionisti, meciul are mai multe reprize, sunt mai antrenati…

Jumatate buimaca, un sfert rusinata si un sfert poftind la o cafea aromata m-am dat jos din pat. Am injurat in gand menajera care pana la ora asta n-a scuturat covoarele, n-a spalat geamurile si perdelele dupa cum planificasem de ieri si mi-am savurat cafeaua in gradina, intre florile udate de Sotu’ care sesizase si el ca menajera azi e cam in greva.

Deoarece se vedea cu ochiul liber cata harnicie pluteste-n aer in jurul meu, ca o aura ce-mi lipea pleoapele si-mi trosnea falcile lasand amigdalele sa respire generos s-a tras concluzia ca n-as fi prea apta pentru bucatareala. Sau as fi dar ar fi riscant pentru consumatori, nu prea prezentam garantie. Asa ca Sotu’, dragul de el, a propus ca azi nu gatim, doar pizzarim in oras! S-a votat in unanimitate!

In drum spre pizzarie (una foarte buna, cu cuptor de lemne, nu electric) am trecut pe la Loto . Sa platim cotizatia, desigur, nu cu vise de inavutire…

Orasul era amortit. Daca in cursul saptamanii sau seara nu gasesti un loc de parcare acum era aproape pustiu. Cred ca jumatate din parcul auto era la spalatorii, unde am vazut niste cozi luuungi, pe trei randuri, sau era iesit din oras, pe la putina iarba verde ce s-o mai gasi pe malurile raurilor.

Ieseau oameni de la biserica, babute cochete, cu palariute de pai. Se vedea de la distanta aglomeratia de la strand. Doua femei in varsta mergeau sprijinite in acelasi baston. Pepeni de vanzare pe la mai multe porti. Cateva magazine deschise. La Lidl citesc pe-un afis mare de oferta la bere 0,90 bani cutia. Iarba in parcuri e cam uscata, spatiile verzi ar trebui redenumite spatiile aurii. La zonele de joaca si cele cu echipamente sportive din parc nu e nimeni. Lumea linge inghetata…

In pizzarie e cam gol, doar doua mese ocupate. Dar e racoare, aerele conditionate domolesc vapaia dinspre vatra cuptorului. Pizza e buna, blat subtire. Nexam piper. Bere fara alcool, ca suntem cu masina. Sa ne fie de bine, sa ne fie de ieftin, sa ne fie-sa ne fie cu noroc!

Acasa urmeaza siesta. Si pe urma sedinta de namol. Burta plina, mocirla-n coate, nori de ploaie in departare. Multumescu ,Doamne, de ziua de relaxare fizica si inaltare spirituala! Ei, inaltarea se mai amana ca atarna greu si mancarea si namolul…:))

a-aaa-max-realax-frog-very-funny