Fara titlu

Standard

Nu stiu ce as putea sa spun eu. A spus Dragos destul, eu doar va trimit la el sa cititi si poate reusiti sa-l ajutati cu ceva…

https://drugwash.wordpress.com/2019/02/27/un-copil-fara-nume-si-noroc/

Am trecut si eu prin asa ceva, in noiembrie, cu Yeti. Doar ca am ales ce mi s-a parut cel mai corect in situatia de atunci, cand Yeti avea 8 ani, o multime de boli cronice si o fractura urata de tibie iar starea lui de sanatate nu ar fi garantat reusita unei operatii. Nu e sadism sa opresti suferinta unui animal chiar daca asta inseamna sa-i opresti chiar inima. Viata e viata cat e traita, nu cand e chinuita. Si cred ca e valabil si pentru oameni…

Toate gandurile bune pentru tine, Dragos! Si „copilul” poate isi va gasi si nume si noroc!

Reclame

3 răspunsuri »

  1. Îţi mulţumesc, Adelina şi îmi pare extrem de rău pentru Yeti, mi-aş fi dorit să îl aveţi în preajmă pentru mult mai mult timp. Dar viaţa nu prea face cum vrem noi ci cum vrea ea.
    Cine ştie, poate pe băiatu’ gri o să-l botez „Adelin”. 🙂

    La mulţi ani din nou, pentru întîiul de martie ce bate la uşă! 😉

  2. Fata mea dragă, nu ai de gând să revii? M-a durut povestea cu Yeti, am și eu de-astea în spate, de aceea nu am avut puterea să mai zic ceva. Spune măcar că ești bine. Îmi lipsește mult scrisul tău.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s