Unii cai nu se domesticesc niciodata. Stiu ca stramosii lor au fost inorogi, nu cai de povara. Pot sa castige curse, pot sa traga la caruta, pot sa danseze la manej, dar nu uita niciodata gustul salbaticiei. Par a multumi pentru un brat de nutret, par a indura chiar si o lovitura de bici; se lasa inghiontiti cu pintenii, se lasa mangaiati pe bot dar nu se lasa niciodata priviti in ochi. Si stau mereu cu narile dilatate dupa o boare de vant de prerie si cu urechile ciulite ascultandu-si amintirile…
Si intr-o zi, prin poarta intredeschisa, intrezaresc campul verde si zarile fara sfarsit. Si atunci rup capastrul, scutura saua si trec in goana dincolo de garduri, pana se pierd in zare. Fiindca, oricat de bun le-ar parea traiul, nu vor sa moara cu gustul zabalei in gura…
O zeama de cuvinte 
Uuuups !!!
Din păcate numărul unot astfel de cai este destul de mic. Invers proporţional cu numărul măgarilor care, în număr covârşitor par a nu uita faptul că şi strămoşii lor au fost măgari.
Magarii se adapteaza mai usor; poate de asta si traiesc mai mult…
Unii cai se nasc sălbatici,
Au în ochi lumini de crîng;
La căruţă trag, apatici,
Iar în grajduri, noaptea, plîng.
Si lacrima de cal e tot lacrima!…
Minunata strofa!
Lacrima e universală… Săru’ mîna!
Parcă a început cu un cazan cu melancolie. P-ormă chestii, mămici, sculat dimineață cu nasu-n pernă, poezie ș-acu’ na, inorogu’! Ce-o mai veni, vedem noi… sigur, ăia care mai apucă! 😯
Or’ș’cât, io cre’ că era vorba de melancolie blegoasă! 😉 Păi nu ziceai că io nu râd nici gâdilat? Sau că cine nu râde cu tine, râde de tine? Na, că tocmai ce uitasem de cacofonie!
Daca ar rade toata lumea (cu mine, sau de mine, nu conteza) poate m-as simti mai bine. Numai ca uneori ma simt si eu prost. Sau proasta…
Unii nu uita niciodata cum este libertatea . 😀
Unii n-au trait-o niciodata, doar si-o imagineaza. Nici raiul nu l-au vazut unii, dar tot tanjesc spre el…
Cred ca e vorba mai mult despre oameni…
Si cal, si om, tot suflet inrobit…
Bun venit in vizita.
„Cine n-a stiut pastra
Caii liberi peste veac,
Are inima mai grea
Si-i la suflet mai sarac.”
Pe calul nascut liber nu cred ca-l consoleaza cu ceva saracia din sufletul celui care l-a inhamat la caruta…
Uau, ce text minunat! Chiar și fără urmă de ironie… (pe care eram obișnuit s-o găsesc în postările tale)
Multumesc, maestre. Uneori reusesc sa bat campii si in texte scurte. Asa cum reusesc sa ma scutur si de ironie. Dar nu ma tine mult. Sper…
Ba, eu sper să te țină cât mai mult. Iar poza aleasă e admirabilă! Și mai este un detaliu. Nu vreau să fiu patetic, dar textul mi-a mers la inimă din încă două motive. Se potrivește și cu semnul zodiei mele din calendarul chinezesc și cu destinul meu existențial de până acum. Încă odată, jos pălăria, măiastro! 🙂
Sa nu-mi zici ca esti „cal de foc”! Deja incropim de o herghelie. 🙂
Ti-am dat votul meu neconditionat cu inifinit barat apoi, na…
hai si nea Ion, că si el e om http://ilincaotgramesti.wordpress.com/3573-2/adesea/
E lumea plina de herghelii in deriva, vad!…
infinit am vrut sa spun
Asa este… unii cai nu se domesticesc niciodata… 🙂
In schimb se impusca atunci cand nu mai sunt de folos…
Nici nu vreau sa ma gandesc… sunt niste creaturi atat de frumoase 😦
Romanii au o istorie alaturi de cai. Dresura, educare, domesticire (cu sute de ani in urma erau multi cai salbateci in spatiul romanesc), coabitarea pe cal si alaturi de cal ne e in sange. Nu ne e frica de sfarsitul benzinei, reinvatam sa calarim 🙂
Te vezi tu cu calul de ham la „fanarie”: dati-mi cinci kile de nutret fara aditivi?… 🙂
Nu 🙂 , dar ma vad calare galopand cu pletele in vant , pe dealurile romaniei, venind la tine in vizita. Iar cand voi trece prin graul falnic, nu o sa se vada nici cal s nici calaret, fix ca in manualele ceausiste .
Daca din grau n-o sa te vezi, sa te vad eu cand o sa treci prin lanul de porumb! Cu pletele in vant si fara casca de protectie o sa te umpli de cucuie, de la stiuleti. 🙂
Parca m-am vazut pe mine. 🙂
Unii zic ca gustul „puternic si amarui” metalic ar fi de la materialul plombelor dentare, nici nu vad cum fac rani rozand zabala…
FREEEEEEEEEEEDOOOOOOOOOOM!!!
🙂
Sper ca nu e un fel de „Free Jiji”! 🙂
Ha, ha, ha, ha, ha! Speri mata? 🙂 🙂 🙂
Caii, da Adelino, caii…
Si oamenii…